În ultima vineri din Postul Mare, cunoscută și ca Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, tradiția păstrează ritualuri specifice, care au legătură cu evenimentele din viața Mântuitorului.
Vinerea Mare este ziua în care se rememorează răstignirea și moartea lui Iisus Hristos. Este o zi aliturgică, adică în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie.
În dimineața Vinerea Mare, tradiția populară include obiceiuri precum alergatul desculț prin rouă sau scăldatul în ape curgătoare, credința fiind că aceste gesturi aduc sănătate pe tot parcursul anului.
Postul negru este o practică comună în această zi, iar seara are loc Denia, unde se cântă Prohodul Domnului. După aceasta, credincioșii înconjoară biserica de trei ori și trec pe sub Sfântul Epitaf, simbolizând cele trei zile petrecute de Hristos în mormânt.
În Vinerea Mare, activitățile cotidiene sunt oprite, iar tradiția interzice spălatul, coaserea sau sacrificarea animalelor. În unele zone, se folosește tămâie pentru a feri casele și copacii de dăunători și boli, iar ploaia din această zi se consideră un semn al unui an bun.
Fetele nemăritate practică vrăji de dragoste în Vinerea Mare, în timp ce în cadrul bisericii nu se săvârșește Liturghie, iar morții nu sunt îngropați decât cu bătăi de toacă.
Această zi mai este cunoscută și ca Vinerea Seacă, deoarece unele persoane țineau post negru fără apă și pâine până la ora 17:00, după care luau anafura de la biserică la Denii.
Femeile evită să umple borș în această zi pentru a preveni ca Necuratul să se scalde în el, să nu coacă pâine pentru a nu arde mâinile Maicii Domnului, și să nu desfășoare alte activități casnice pentru a nu supăra Sfânta Vineri.