Simona Bucura Oprescu a abordat tema deficitului de forță de muncă din România în cadrul unei conferințe intitulate „Human Revolution. Resursele Umane – Parteneri în Construirea Viitorului”, un eveniment organizat de postul Antena 3 CNN în colaborare cu publicația Jurnalul. În cadrul discursului său, ea a prezentat strategiile pe care Guvernul le consideră pentru abordarea acestei probleme.
Conferința a subliniat importanța pieței muncii ca fundament pentru sustenabilitatea economică, accentuând necesitatea unei piețe robuste pentru finanțarea salariilor și pensiilor. “Recunoaștem și adresăm nevoia angajatorilor de a dispune de o forță de muncă adecvată”, a menționat Simona Bucura Oprescu, referindu-se la schimbarea preocupărilor angajatorilor de la fiscalitate la disponibilitatea forței de muncă.
Ea a evidențiat eforturile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, care a dezvoltat proiectul Reconnect, destinat anticipării nevoilor pieței. Acest proiect conectează cerințele sistemului educațional cu necesitățile angajatorilor și realitățile pieței, facilitând astfel luarea deciziilor informate în politica de ocupare a forței de muncă.
Ministrul a anunțat, de asemenea, că salariul minim pe economie va crește la 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024. Acest ajustament salarial a fost discutat în cadrul Consiliului Național Tripartit și reflectă nevoile sociale, dar și importanța corelării acestuia cu creșterea productivității. “Este crucial ca salariul minim să corespundă aportului real al angajatului și să susțină echilibrul între beneficiile angajatului și posibilitățile angajatorului”, a explicat oficialul.
Într-un context mai larg, Comisia Europeană a realizat o analiză a dezechilibrelor macroeconomice din România, evidențiind sensibilitatea procesului de stabilire a salariului minim. Analiza reflectă abordarea discreționară a guvernului în stabilirea acestuia, luând în considerare o varietate de indicatori macroeconomici și impactul potențial asupra pieței muncii.
Aceste modificări ale salariului minim sunt concepute pentru a proteja lucrătorii cu putere redusă de negociere și pentru a contribui la atenuarea sărăciei în rândul angajaților. Această inițiativă guvernamentală arată angajamentul de a echilibra interesele economice și sociale în cadrul politicii de muncă din România.