Marina Almășan, o veterană a lumii televiziunii cu o vastă experiență, și-a dedicat ani întregi pe micul ecran interacțiunii cu diverse personalități. Această lungă perioadă de timp petrecută în lumina reflectoarelor i-a oferit o perspectivă unică asupra oamenilor pe care i-a întâlnit, permițându-i să analizeze în detaliu caracterul fiecăruia. Recent, Marina Almășan a ales să împărtășească publicului său părerea sa sinceră despre Theo Rose, după ce a urmărit-o îndeaproape pentru o perioadă semnificativă.
Într-o postare captivantă pe pagina sa de Facebook, Marina Almășan a adus în discuție artiștii din peisajul muzical românesc, subliniind că, în ciuda talentului lor incontestabil, uneori caracterul lor lasă de dorit în comparație cu calitățile vocale de excepție pe care le posedă.
Focalizându-se pe Theo Rose, Marina Almășan a oferit o analiză detaliată și profundă a comportamentului și atitudinii artiștilor, evidențiind tendința acestora de a deveni aroganți odată ce ajung sub lumina reflectoarelor și lupta lor pentru a gestiona succesul și atenția publicului.
„În acest context, vreau să împărtășesc cu voi o descoperire autentică pe care am făcut-o urmărind-o pe Theo Rose. Ca o veterană a televiziunii, am dezvoltat abilitatea de a examina un artist din toate unghiurile posibile: performanța sa vocală (elementul de bază), prezența scenică, atitudinea, vestimentația, machiajul, coafura, chiar și modul în care comunică. Este fascinant să observ că artiștii din România vin într-o varietate de ambalaje. Unii cântă divin, dar în viața de zi cu zi sunt departe de a fi modele de comportament; alții impresionează prin aparența lor, dar vocea lor angelică este rezultatul tehnologiei, iar prezența lor pe scenă este departe de a fi autentică. Există și cei care sunt dotați cu frumusețe și talent, dar devin aroganți și nepăsători odată cu creșterea notorietății lor, ceea ce îi distanțează de public. Există chiar și aceia care au tot pachetul: talent, aparență impecabilă, dar lipsesc de o gândire profundă și nu fac niciun efort pentru a-și îmbunătăți starea. Aceste combinații pot continua la infinit”, a scris Marina Almășan pe Facebook.
În contrast, Theo Rose a fost o excepție plăcută în ochii Marinei Almășan. Aceasta a impresionat-o prin modestia și autenticitatea sa, chiar și în fața succesului pe care l-a cunoscut în ultimii ani, rămânând fermă în principiile și valorile sale.
„Dar în lumina strălucitoare a showbiz-ului românesc, apare o perlă rară: Theo Rose. Inițial, am fost indiferentă: am apreciat doar muzica ei. Vocea ei frumoasă, fie naturală sau nu, sună bine la radio, unde toți artiștii par a fi perfecți. Dar apoi, am avut ocazia să o văd: o frumusețe naturală, cu toate caracteristicile necesare pentru a deveni o stea în zilele noastre: un glas fermecător, o aparență îngerească, și o alegere muzicală cu un public devotat. Începând să urmăresc atent prestațiile ei, am fost captivată. Chiar și cu experiența mea vastă în televiziune, care m-a învățat să rămân imună la multe, Theo Rose a reușit să mă fascineze cu fiecare apariție – pe scenă, în emisiuni, în podcast-uri sau pur și simplu în videoclipurile personale încărcate pe platformele sociale. Theo emană prospețimea unei zile de primăvară, cu o frumusețe irezistibilă (și fără pic de machiaj, rămâne perfectă!). Mai mult decât atât, transmite o puritate sufletească și o autenticitate rar întâlnite în această eră dominată de superficialitate. Ascultând-o vorbind, am remarcat absența pretențiilor sau sofisticării inutile. Nu își caută cuvintele, nu încearcă să impresioneze cu o aură de intelectualitate artificială. Theo este inteligentă fără a depune eforturi. Răspunde înțelept și sincer, cuvintele sale simple fiind înțelepciune pură, și se poartă politicos și modest în orice context. Este ca un elev model, deschis spre învățare, învățând de la un profesor exigent. Nu am găsit nicio urmă de aroganță în ea – o raritate, având în vedere talentul și aspectul său. Dar bunul simț înnăscut, împreună cu o educație solidă – pe care sunt convinsă că o are – au menținut-o ancorată în normalitate, o calitate pe care sper să nu o piardă niciodată”, a concluzionat Marina Almășan.