Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat miercuri, în cadrul emisiunii News Pass de la B1 TV, modul în care România ar trebui să abordeze consolidarea relațiilor cu Statele Unite. Acesta a criticat ideea că apropierea de foști sau actuali lideri politici americani prin canale neoficiale ar putea duce la beneficii reale pentru țara noastră.
În opinia sa, astfel de tactici nu reprezintă o abordare sustenabilă și nici profesionistă în contextul diplomației moderne:
„Este o greșeală să credem că o relație solidă cu Statele Unite se poate construi prin gesturi simbolice sau prin încercări de a influența direct persoane-cheie din conducerea politică. Politica externă se bazează pe instituții, pe dialog structurat și pe diplomați bine pregătiți.”
Diplomația eficientă se face prin canale oficiale
CTP a subliniat că accentul ar trebui pus pe construirea de relații durabile cu Departamentul de Stat al SUA, prin implicarea unor diplomați români cu expertiză și experiență:
„Ceea ce lipsește în continuare este o colaborare profundă, consistentă, între diplomația română și structurile executive ale administrației americane. Relațiile trebuie să se bazeze pe profesionalism și pe credibilitate instituțională, nu pe gesturi de complezență.”
L-a menționat pe Marco Rubio, actual secretar de stat al SUA, drept un partener potențial de dialog, apreciind că acesta are o abordare serioasă și predictibilă:
„Cu oameni ca Marco Rubio se pot construi legături solide, bazate pe respect reciproc și interese comune. Acesta este nivelul la care trebuie să funcționeze politica externă a României.”
Mesaj către factorii de decizie: evitarea soluțiilor simpliste
Jurnalistul a criticat ideea că o eventuală apropiere de lideri politici americani, cum ar fi fostul președinte Donald Trump, ar putea înlocui relațiile diplomatice instituționale:
„Președinții vin și pleacă. Structura administrativă și sistemul de decizie american sunt mult mai complexe. România trebuie să-și construiască relațiile internaționale pe bază de consistență și profesionalism, nu pe speranța unor gesturi individuale care ar putea influența deciziile la vârf.”
