Comunitatea ortodoxă din Bucovina este în doliu după trecerea la cele veșnice a părintelui Dimitrie Mihoc, unul dintre cei mai respectați și implicați preoți din zona Sucevei. Avea 62 de ani și o viață întreagă dedicată credinței, familiei și faptelor bune. Moartea sa a lăsat un gol uriaș în sufletele celor care l-au cunoscut.
De unde a pornit totul: copilăria într-o familie de 10 copii
Născut în 1963, în satul Sfântu Ilie, părintele Mihoc provenea dintr-o familie numeroasă, cu zece copii crescuți în spiritul rugăciunii, al muncii și al credinței puternice. Toți frații mai mari au ales drumul preoției, iar acest model l-a format și pe el încă din primii ani de viață, potrivit Știrile Kanal D.
Formarea unui slujitor devotat
A absolvit Institutul Teologic din Sibiu în anul 1988, iar lucrarea lui de licență, dedicată Sfintei Euharistii, a prevestit drumul spiritual pe care avea să meargă toată viața. Tot în 1988 s-a căsătorit, întemeindu-și propria familie – o familie mare și binecuvântată: cinci copii și, în timp, nu mai puțin de șaisprezece nepoți, relatează Ziarul de pe Net.
Primii ani de slujire i-a petrecut în Parohia Gălănești, unde comunitatea l-a primit cu căldură încă de la început. În 1991, a preluat parohia din Iaslovăț, unde a ridicat un paraclis și s-a dedicat oamenilor locului, câștigându-le respectul și recunoștința.
Un altar ridicat cu propriile mâini: parohia din Sfântu Ilie
Din anul 2000, părintele Mihoc s-a întors în apropierea locurilor natale, fiind însărcinat cu ridicarea unei noi parohii, în satul Sfântu Ilie. Aici a inițiat și finalizat proiecte uriașe:
-
Paraclisul „Buna Vestire”, finalizat și pus în slujba comunității
-
Biserica mare din piatră, inspirată arhitectural de Mănăstirea Putna – un proiect monumental, început în 2009 și finalizat în 2020
Părintele a fost prezent zilnic pe șantier, lucrând cot la cot cu meșterii, cărând materiale, supraveghind fiecare etapă și fiind implicat în absolut toate detaliile.
Iar după ridicarea zidurilor, au urmat anii dedicați finisajelor, picturii, instalațiilor – perioadă în care și-a pus sufletul în fiecare decizie, până în ultima zi de viață.
Un preot care a construit nu doar biserici, ci și destine
Dincolo de zidurile sfinte, părintele Mihoc a rămas cunoscut pentru implicarea sa în ajutorarea celor aflați în nevoie. A construit și renovat case pentru:
-
familii numeroase
-
persoane fără posibilități materiale
-
bătrâni rămași singuri
-
oameni afectați de necazuri sau boală
Ajutorul său nu se limita la câteva vorbe bune, ci însemna muncă reală și prezență constantă.
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a transmis că părintele Dimitrie Mihoc lasă în urmă o comunitate întreagă formată în credință, nu doar lăcașuri de cult impresionante. Moștenirea sa spirituală este poate cea mai puternică construcție ridicată vreodată.
Un ultim omagiu
Cei care doresc să își ia rămas-bun o pot face la biserica în care părintele a slujit până aproape de ultima clipă.
Slujba de înmormântare este programată miercuri, 3 decembrie, imediat după Sfânta Liturghie.
Comunitatea îl plânge, iar amintirea lui va dăinui prin toate lucrurile bune pe care le-a făcut, în tăcere, cu credință și cu inimă mare.
