Un proiect legislativ aflat în dezbatere aduce în prim-plan una dintre cele mai sensibile probleme din sistemul medical românesc: munca suplimentară din gărzi, care, în prezent, nu este recunoscută ca vechime în muncă și nu este luată în calcul la stabilirea pensiei. Inițiativa ar putea schimba radical statutul medicilor care, de ani de zile, susțin sistemul de sănătate printr-un volum uriaș de muncă.
De ce sunt gărzile o problemă pentru medici
Conform legislației actuale, medicii sunt obligați prin contract să efectueze cel puțin o gardă pe lună. În realitate însă, din cauza deficitului sever de personal, mulți ajung să efectueze mult mai multe gărzi, uneori chiar și aproape o treime dintr-o lună.
Deși aceste ore presupun muncă efectivă, responsabilitate maximă și, adesea, situații critice, ele nu sunt recunoscute ca vechime în muncă și nu contribuie la stagiul de cotizare pentru pensie. Această situație a generat de-a lungul timpului nemulțumiri majore în rândul cadrelor medicale, care reclamă un tratament inechitabil față de alte categorii profesionale.
Ce prevede noul proiect legislativ
Un proiect de lege inițiat de Cătălin Silegeanu propune modificarea legislației din sănătate și a Codului Muncii, astfel încât gărzile medicale să fie considerate timp efectiv lucrat și să fie recunoscute ca vechime în muncă, inclusiv la calculul pensiei.
Senatorul susține că legislația europeană oferă deja un cadru favorabil acestei schimbări.
„Uniunea Europeană spune clar că garda este timp de muncă. Directiva nu interzice nicăieri ca acest timp să fie recunoscut la pensie sau ca vechime. O gardă de 24 de ore acoperă două zile calendaristice și ambele ar trebui trecute ca vechime, cu obligația spitalului de a le evidenția distinct”, a declarat acesta.
Inițiatorul proiectului subliniază că medicii ar trebui tratați similar cu alte categorii profesionale din domenii precum apărarea sau serviciile de urgență, unde munca în ture și programul prelungit sunt recunoscute la stagiul de cotizare.
Sprijin din partea personalului medical
Propunerea este susținută de numeroși medici din România, care consideră că această modificare ar reprezenta un pas important spre recunoașterea efortului real depus în spitale. Mulți specialiști atrag atenția că lipsa acestei recunoașteri contribuie la epuizare profesională, migrația medicilor și scăderea atractivității sistemului public de sănătate.
Pentru cadrele medicale care efectuează gărzi de 24 de ore, uneori urmate de program normal a doua zi, recunoașterea acestor perioade ca vechime ar însemna nu doar un beneficiu financiar viitor, ci și un semn de respect instituțional.
Ce reforme pregătește Ministerul Sănătății
În paralel cu această inițiativă legislativă, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, are în vedere o reformă amplă a sistemului de gărzi.
Printre propunerile avansate se numără:
-
introducerea a trei tipuri de gărzi: de monitorizare, de urgență și la domiciliu;
-
plata gărzilor la domiciliu în funcție de nivelul spitalului și de performanță;
-
posibilitatea implementării gărzilor de 12 ore, în locul celor de 24 de ore, în anumite spitale de urgență.
Scopul acestor schimbări este reducerea suprasolicitării medicilor și creșterea eficienței actului medical, fără a compromite siguranța pacienților.
Concluzie
Recunoașterea gărzilor ca vechime în muncă ar reprezenta una dintre cele mai importante schimbări legislative pentru personalul medical din ultimii ani. Inițiativa vine într-un moment critic, în care sistemul sanitar se confruntă cu lipsă de personal, epuizare profesională și presiuni tot mai mari. Rămâne de văzut dacă proiectul va fi adoptat, însă dezbaterea a fost deja deschisă și este susținută puternic de cei care, zi și noapte, țin spitalele în funcțiune.
