România traversează unul dintre cele mai reci episoade ale acestei ierni. Potrivit informațiilor oficiale transmise de Administrația Națională de Meteorologie, gerul se extinde la nivel național, iar în noaptea de 19 spre 20 ianuarie întreaga țară se află sub incidența unui Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute.
Meteorologii avertizează că urmează ore critice, cu minime care vor coborî mult sub pragul de îngheț, iar senzația de frig va fi accentuată în aproape toate regiunile.
Cod galben de ger în toată țara: interval și valori extreme
Atenționarea emisă de ANM este valabilă de luni, 19 ianuarie, ora 20:00, până marți, 20 ianuarie, ora 10:00. Fenomenele vizate sunt temperaturile extrem de scăzute și gerul persistent.
Conform prognozei, valorile minime vor coborî, în general, între -20 și -8 grade Celsius, cu cele mai severe temperaturi în zonele depresionare și în nordul și centrul țării. Noaptea rămâne intervalul cel mai periculos, în special pentru persoanele vulnerabile și pentru traficul rutier.
Marți, 20 ianuarie – frig accentuat și temperaturi mult sub normal
Pentru intervalul 20 ianuarie, ora 08:00 – 21 ianuarie, ora 08:00, meteorologii anunță că vremea va rămâne deosebit de rece, cu valori termice situate cu 5 până la 9 grade sub mediile climatologice ale perioadei.
Cele mai afectate județe vor fi Botoșani, Iași, Harghita, Mureș, Cluj, Alba și Hunedoara, unde temperaturile maxime se vor situa între -8 și -4 grade, iar în văi și depresiuni pot coborî spre -10 grade chiar și pe timpul zilei.
În restul țării, maximele vor fi ceva mai ridicate, atingând izolat 5–6 grade în dealurile Munteniei. La câmpie, însă, sunt așteptate fenomene de ceață și nebulozitate joasă, cu depuneri de chiciură. Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări temporare la munte și local în sudul Banatului și al Moldovei.
Noaptea aduce din nou ger puternic: în depresiunile Carpaților Orientali, temperaturile pot coborî până la -21 de grade, în timp ce în Dealurile de Vest minimele vor fi mai blânde, situându-se între -2 și 0 grade.
Cât mai durează frigul: când vine încălzirea și ce riscuri apar
Veștile sunt ușor mai bune începând de miercuri, 21 ianuarie. ANM anunță o creștere treptată a temperaturilor, mai ales pe timpul zilei, însă diminețile și nopțile vor rămâne reci, cu ger local în nord și centru.
Tot miercuri apar și precipitațiile mixte, în special în jumătatea de sud a țării, iar pe arii restrânse se poate forma polei, un fenomen extrem de periculos pentru circulația rutieră și pietonală.
Joi, 22 ianuarie, încălzirea continuă, dar cerul se va înnora, iar precipitațiile mixte se vor extinde în sud și sud-est. În est sunt așteptate episoade de lapoviță și ninsoare, iar la munte va continua să ningă. Izolat, poleiul rămâne un risc major.
Vineri, 23 ianuarie, temperaturile se apropie de valorile normale ale perioadei, cu precipitații slabe, mixte, în regiunile extracarpatice și condiții izolate de polei în sud și est.
Vremea în București: nopți geroase, apoi o ușoară ameliorare
În Capitală, marți, 20 ianuarie, maximele vor fi cuprinse între 0 și 2 grade, iar minimele vor coborî la -11…-8 grade, cu posibilitate de ceață spre finalul intervalului.
Miercuri, temperaturile cresc ușor, atingând 3–4 grade ziua, însă noaptea pot apărea precipitații slabe mixte, favorizând formarea poleiului. Minimele vor fi de -3…0 grade.
Joi și vineri, valorile termice se vor menține în jurul a 3 grade pe timpul zilei, cu cer predominant noros, ceață persistentă și precipitații slabe, la început mixte, apoi mai ales ploaie.
Tendința meteo 24–27 ianuarie: temperaturi peste normal
Pentru perioada 24–27 ianuarie, meteorologii anunță o încălzire mai accentuată, cu temperaturi ce vor depăși valorile normale ale perioadei. Precipitațiile vor fi prezente temporar în toate regiunile, iar în București probabilitatea cea mai mare este pentru ploaie.
Concluzie
Gerul extrem mai persistă încă una-două zile, cu nopți foarte reci și riscuri asociate, însă finalul săptămânii aduce o schimbare de regim termic. Până atunci, specialiștii recomandă prudență maximă, protejarea locuințelor și evitarea deplasărilor inutile în intervalele cu temperaturi extreme.
