Majorarea impozitelor intrată în vigoare la 1 ianuarie 2026 a stârnit nemulțumiri în rândul românilor, mulți dintre ei reclamând că taxele locale s-au dublat sau chiar triplat. În acest context, Nicușor Dan a fost întrebat direct cât are de plătit el însuși, în urma noilor măsuri fiscale.
Răspunsul șefului statului a venit joi, la finalul Consiliului European informal, și a fost unul cât se poate de tranșant: situația sa personală nu este relevantă în această discuție, accentul trebuind pus pe impactul real resimțit de cetățeni.
„Nu am mari proprietăți”
Nicușor Dan a explicat că nu deține proprietăți importante care să genereze impozite consistente și că, la momentul declarației, nici măcar nu primise încă decizia de impunere.
„Nu am mari proprietăți și, sincer, nu sunt la curent exact cu sumele. Este vorba doar despre o mașină. Nu mi-a venit încă decizia, dar nu despre mine este vorba aici. Problema reală este că au fost necesare niște corecții fiscale care, din păcate, au afectat oamenii”, a spus președintele.
Declarația vine într-un moment sensibil, în care presiunea financiară este resimțită tot mai puternic de populație, mai ales la nivelul cheltuielilor de zi cu zi.
Impactul real asupra românilor: taxe mai mari și inflație ridicată
Șeful statului a subliniat că povara asupra românilor nu vine doar din creșterea impozitelor, ci și din inflația ridicată, care a erodat semnificativ puterea de cumpărare.
„O inflație de 10% înseamnă, practic, că toată lumea poate cumpăra cu 10% mai puțin. În acest context, orice măsură suplimentară trebuie cântărită foarte atent”, a explicat Nicușor Dan.
El a avertizat că autoritățile ar trebui să evite decizii care pot accentua dificultățile economice ale populației, mai ales într-un climat deja tensionat din punct de vedere social.
Mandate mai lungi pentru primari și investiții amânate
În același context, președintele a adus în discuție durata mandatelor primarilor, susținând că patru ani sunt insuficienți pentru implementarea unor proiecte majore, mai ales în perioade de criză.
„Fiecare primar își dorește să facă investiții: parcuri, străzi, infrastructură. Dar în condițiile în care românii au fost deja afectați, unele dintre aceste investiții pot fi amânate pentru anul viitor”, a afirmat el, sugerând că mandate mai lungi ar putea aduce mai multă stabilitate administrativă.
Dezechilibrul financiar din București, o problemă veche
Făcând apel la experiența sa de fost primar general al Capitalei, Nicușor Dan a readus în atenție o problemă pe care o consideră structurală: distribuția inechitabilă a fondurilor între Primăria Capitalei și primăriile de sector.
„Spun asta de peste 15 ani, încă din perioada în care eram ONG-ist: banii proveniți din taxele și impozitele bucureștenilor sunt împărțiți dezechilibrat între Primăria Capitalei și primăriile de sector”, a declarat acesta la Bruxelles.
Cum a pierdut Bucureștiul bani de dezvoltare
Potrivit președintelui, acest sistem de repartizare a fondurilor a afectat grav dezvoltarea orașului pe termen lung.
„De ani de zile, încă de la celebra dispută Năstase–Băsescu de acum 25 de ani, Bucureștiul a pierdut bani care ar fi trebuit să meargă în proiecte serioase de infrastructură. În schimb, au fost cheltuiți pe panseluțe și alte lucruri care nu rezolvă problemele de fond”, a spus Nicușor Dan.
Dezechilibrul financiar nu a afectat doar marile investiții, ci și funcționarea curentă a Primăriei Generale.
Concluzia președintelui
Mesajul final al lui Nicușor Dan este clar: dincolo de cât plătește fiecare oficial în parte, este nevoie de o abordare mai echilibrată și mai responsabilă în ceea ce privește taxele și distribuția banilor publici.
„Este necesară o reechilibrare a modului în care sunt împărțiți banii între Primăria Capitalei și primăriile de sector”, a concluzionat șeful statului, subliniind că doar astfel pot fi atenuate efectele economice resimțite de cetățeni.
