În România de dinainte de 1989, carnetul CEC era nelipsit din gospodăriile oamenilor. Pentru mulți, reprezenta prima formă de economisire „oficială”: bani puși deoparte pentru zile negre, pentru copii sau pentru achiziții importante. Era păstrat cu grijă, în dosare cu acte sau în sertare „bune”, chiar dacă, la vremea respectivă, nimeni nu-l privea ca pe ceva special din punct de vedere estetic sau simbolic.
După căderea comunismului și modernizarea accelerată a sistemului bancar, carnetele CEC au ieșit complet din uz. Cardurile, conturile online și aplicațiile bancare au făcut ca acest instrument să rămână doar o amintire a unei epoci apuse, asociată cu statul la cozi și cu disciplina economisirii de altădată. Paradoxal, tocmai această dispariție le-a crescut interesul în rândul colecționarilor.
De la document bancar la obiect de colecție
Astăzi, la mai bine de trei decenii distanță, tot mai mulți români redescoperă carnete CEC uitate prin poduri, dulapuri sau sertare. Deși nu mai au nicio valoare bancară și nu pot fi folosite în relația cu CEC Bank, ele pot fi valorificate ca obiecte de colecție, mai ales pe platformele online de vânzări sau în comunitățile dedicate pasionaților de istorie recentă.
Interesul nu este exploziv, dar este constant. Pentru unii, este vorba despre nostalgie; pentru alții, despre dorința de a deține o mică piesă din trecutul României.
Cât costă un carnet CEC în 2026
În 2026, prețul mediu al unui carnet CEC vechi este de aproximativ 50 de lei. Suma poate varia însă în funcție de mai mulți factori:
-
starea de conservare – carnetele cu pagini intacte, copertă întreagă și fără pete sau rupturi sunt cele mai căutate;
-
gradul de uzură – exemplarele foarte deteriorate, cu pagini lipsă sau coperți desprinse, își pierd aproape complet valoarea;
-
aspectul general – unele modele mai bine păstrate sau cu un design specific anumitor perioade pot atrage un interes ușor mai mare.
Pentru majoritatea vânzătorilor, câștigul nu este unul spectaculos, dar poate reprezenta o mică surpriză financiară obținută dintr-un obiect care altfel ar fi ajuns la gunoi.
Nu doar carnete: ce alte „comori” caută colecționarii
Carnetele CEC fac parte dintr-o piață mai largă a obiectelor din perioada comunistă. Colecționarii caută și:
-
documente oficiale vechi (legitimații, carnete de muncă);
-
bancnote scoase din circulație;
-
monede emise în primii ani ai regimului comunist.
Monedele sunt, de departe, cele mai valoroase piese. Unele exemplare rare, mai ales cele din anii ’50, sunt listate la prețuri care ajung la zeci de mii de lei. Un caz des întâlnit pe platformele online este moneda de 3 bani din 1952, pentru care unii vânzători cer chiar și 35.000 de lei, sumă care stârnește controverse, dar și curiozitate.
Merită să verifici sertarele vechi?
Chiar dacă un carnet CEC nu te va îmbogăți peste noapte, el poate avea o valoare simbolică și, uneori, financiară. În plus, redescoperirea acestor obiecte este și un prilej de a privi înapoi la o perioadă în care economisirea era o virtute cultivată, iar relația cu banii avea un ritm complet diferit.
Așa că, înainte să arunci documente vechi, poate merită să le verifici încă o dată. S-ar putea ca „averea uitată în sertar” să valoreze mai mult decât credeai — dacă nu în bani, măcar în istorie.
