Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu ordonanța de urgență prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis modificarea modului de plată al concediilor medicale. Mai exact, instituția solicită Curții să analizeze constituționalitatea prevederii care elimină plata primei zile de concediu medical.
Sesizarea a fost transmisă oficial către președinta CCR, Simina Tănăsescu, și vizează articolul II din Ordonanța de urgență nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în sistemul de sănătate. Avocatul Poporului invocă mai multe încălcări ale Constituției, susținând că măsura afectează grav drepturi fundamentale ale asiguraților.
Dreptul la sănătate și protecția socială, puse în discuție
În documentul oficial, Avocatul Poporului arată că sistemul de asigurări sociale de sănătate presupune o relație clară de drepturi și obligații între cetățean și stat. Plata contribuțiilor obligatorii creează, în mod firesc, un drept corelativ la protecție socială atunci când survine riscul asigurat – în acest caz, incapacitatea temporară de muncă.
Potrivit sesizării, eliminarea plății primei zile de concediu medical contravine dreptului constituțional la ocrotirea sănătății, consacrat de articolul 34 din Constituție, întrucât reduce protecția exact în momentul în care persoana se află într-o situație de vulnerabilitate. Curtea Constituțională a statuat deja, prin decizii anterioare, că statul are obligația de a configura sistemul de asigurări astfel încât să protejeze viața și integritatea fizică a asiguraților.
Guvernul invocă frauda, Avocatul Poporului vorbește despre o prezumție generală de vinovăție
Executivul a justificat neplata primei zile de concediu medical prin necesitatea combaterii fraudei din sistem. Avocatul Poporului respinge însă acest argument, arătând că statul a ales „cea mai facilă soluție”, în loc să își îmbunătățească mecanismele de control.
Instituția subliniază că o asemenea măsură instituie, în mod implicit, o prezumție de fraudă asupra tuturor asiguraților, ceea ce este incompatibil cu principiile unui stat de drept. În loc să sancționeze punctual abuzurile, reglementarea îi afectează inclusiv pe cei care au nevoie reală de concediu medical, în special pacienții cronici și persoanele cu afecțiuni grave.
Atingerea adusă dreptului de proprietate și securității juridice
Un alt argument important vizează natura patrimonială a indemnizației de concediu medical. Avocatul Poporului arată că această indemnizație reprezintă un drept corelativ contribuțiilor plătite de asigurați, fiind astfel protejată de articolul 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.
În același timp, se invocă încălcarea principiului securității juridice. Contribuabilul are o așteptare legitimă ca sistemul de asigurări sociale să funcționeze predictibil: plata contribuției trebuie să genereze o protecție completă în momentul producerii riscului. Statul nu poate modifica regulile jocului în detrimentul cetățeanului, mai ales în momentele de maximă vulnerabilitate.
O măsură disproporționată, cu efecte grave asupra pacienților vulnerabili
Avocatul Poporului consideră că neplata primei zile de concediu medical nu respectă cerința de proporționalitate prevăzută de articolul 53 din Constituție. În opinia instituției, reducerea cheltuielilor bugetare prin sacrificarea protecției sociale transformă măsura într-una excesivă și nejustificată.
Impactul negativ este resimțit în special de pacienții cu boli cronice sau grave – persoane care necesită spitalizări de zi, tratamente oncologice, dializă, intervenții chirurgicale repetate sau care sunt victime ale unor accidente de muncă ori rutiere. Pentru aceștia, pierderea unei zile de indemnizație poate însemna o presiune financiară semnificativă.
„Un impozit mascat”, susține Avocatul Poporului
În final, instituția atrage atenția că refuzul de a plăti prima zi de concediu medical, în condițiile în care contribuțiile de sănătate rămân neschimbate, reprezintă o deturnare de scop a fondurilor. Contribuția de asigurări sociale de sănătate, care are o destinație precisă, ajunge să funcționeze ca un „impozit mascat”, fără o contraprestație reală pentru asigurat.
Avocatul Poporului solicită CCR admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea faptului că prevederile Ordonanței de urgență nr. 91/2025 încalcă mai multe articole din Constituție, printre care cele referitoare la statul de drept, dreptul la sănătate, protecția socială, dreptul de proprietate și proporționalitatea restrângerii drepturilor.
