La 17 ani de la moartea violentă a lui Marian Cozma, durerea familiei și amintirea tragică a pierderii sale continuă să răscolească lumea sportului. Tatăl fostului handbalist trăiește și astăzi cu sentimentul unei nedreptăți greu de acceptat: fiul său se află în mormânt, în timp ce doi dintre cei care l-au ucis sunt foarte aproape de eliberare.
Crima care a șocat Europa sportivă în februarie 2009 rămâne una dintre cele mai negre pagini din istoria handbalului. Marian Cozma avea doar 26 de ani și era legitimat la clubul maghiar Veszprém HC, unde devenise rapid unul dintre cei mai apreciați jucători. Moartea sa brutală a declanșat un val uriaș de reacții, emoție și revoltă, ale căror ecouri se simt și astăzi.
Comemorare la Veszprém: „Durerea nu se stinge odată cu timpul”
La fiecare aniversare a tragediei, suporterii și oficialii clubului din Ungaria îl comemorează pe „Păsărilă”, așa cum era alintat pivotul român. La 17 ani de la acea noapte fatidică de 8 februarie, mesajele de suflet transmise de echipă arată că Marian Cozma nu a fost uitat.
„Au trecut 17 ani, dar durerea nu se diminuează. Marian este încă printre noi, în arenă, în oraș, în inimile noastre”, este mesajul emoționant publicat de club, în care se subliniază ideea că oamenii păstrați în suflet nu mor niciodată.
Cum s-a petrecut tragedia din 2009
Totul a început aparent banal. După o ieșire alături de colegi într-un club de noapte din Veszprém, Marian Cozma a fost implicat într-o altercație izbucnită în interiorul localului, pe fondul unor remarci la adresa iubitei sale. Conflictul a degenerat rapid în afara clubului, unde sportivul a fost atacat cu cuțitul și înjunghiat mortal în inimă. Alți doi jucători au fost grav răniți. Întregul episod s-a desfășurat în câteva clipe, fără ca victimele să aibă șansa de a se apăra.
Pedepse reduse și eliberări care au reaprins furia
Agresorii au fost identificați rapid de autoritățile maghiare. Raffael Sandor și Nemeth Gyozo, considerați principalii responsabili pentru crimă, au fost condamnați inițial la închisoare pe viață. Ulterior însă, în urma apelurilor și a reevaluării dosarului, sentințele au fost reduse la 18 ani de detenție. În prezent, cei doi mai au de executat aproximativ un an și se apropie de eliberare.
Cel de-al treilea inculpat, Ivan Sztojka, a primit inițial nouă ani de închisoare, pedeapsă majorată ulterior la 12 ani, după implicarea sa în alte infracțiuni grave, precum trafic de persoane și proxenetism. Deși a beneficiat la un moment dat de eliberare condiționată pentru bună purtare, acesta a ajuns din nou în penitenciar la scurt timp.
Tatăl lui Marian Cozma, măcinat de durere și boală
Pentru familia sportivului, deciziile instanțelor au fost greu de suportat. Petre Cozma, tatăl lui Marian, a vorbit de-a lungul anilor despre sentimentul profund de nedreptate pe care îl resimte. Marcat de tragedie, bărbatul a suferit patru infarcturi, a ajuns să meargă cu ajutorul cârjelor și a trecut printr-o amputare de picior.
În momentul în care a aflat că unul dintre ucigași a fost eliberat condiționat, reacția sa a fost una sfâșietoare: „Fiul meu putrezește în mormânt, iar ei sunt lăsați liberi. O să merg până la capăt, inclusiv la CEDO”, declara acesta la vremea respectivă.
O rană care nu se închide
La aproape două decenii de la crimă, cazul Marian Cozma rămâne un simbol al violenței absurde și al durerii fără termen de vindecare. Pentru familie, suporteri și lumea sportului, întrebarea dacă s-a făcut cu adevărat dreptate rămâne deschisă, iar amintirea unui sportiv talentat, răpus mult prea devreme, continuă să apese greu asupra conștiinței publice.
