Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) atrage atenția că persoanele cu venituri reduse ar putea fi serios afectate dacă sistemul de asigurări medicale va fi modificat fără mecanisme clare de protecție. În contextul discuțiilor despre creșterea competiției dintre sistemul public și cel privat, conducerea instituției avertizează că există riscul fragmentării fondurilor destinate sănătății.
Una dintre principalele îngrijorări este că pacienții tineri și sănătoși ar putea prefera asigurările private, lăsând sistemul public să deservească în special persoane vârstnice, bolnavi cronici și oameni cu resurse financiare limitate. În acest scenariu, presiunea financiară asupra spitalelor publice ar crește semnificativ, deoarece acestea tratează, în general, cazurile cele mai complexe și costisitoare.
Pentru pacienții cu venituri mici, consecințele ar putea însemna perioade mai lungi de așteptare pentru consultații și tratamente, acces mai dificil la medicamente compensate sau chiar restrângerea unor servicii medicale gratuite.
În prezent, sistemul de sănătate funcționează pe principiul solidarității: toți contribuabilii participă la același fond, iar banii sunt folosiți pentru a acoperi nevoile medicale ale tuturor asiguraților, inclusiv ale celor care nu își permit servicii private. Dacă însă o parte importantă dintre contribuabilii tineri și sănătoși s-ar orienta către sistemul privat, fondul public ar rămâne cu resurse financiare mai reduse, dar cu pacienți care necesită tratamente mai costisitoare.
Într-o astfel de situație, spitalele publice ar putea deveni suprasolicitate, iar finanțarea programelor naționale de sănătate — precum cele pentru boli cronice sau tratamente oncologice — ar putea deveni insuficientă. Pentru pacienții dependenți de sistemul public, acest lucru ar putea însemna liste de așteptare mai lungi, acces limitat la investigații complexe și presiunea de a plăti din propriul buzunar anumite servicii.
Un alt pericol semnalat este creșterea inegalităților în accesul la servicii medicale. Într-un sistem fragmentat, persoanele cu venituri ridicate ar putea beneficia de servicii rapide și condiții mai bune, în timp ce categoriile vulnerabile ar rămâne într-un sistem subfinanțat. Această diferență ar putea afecta atât calitatea îngrijirii, cât și șansele reale de tratament pentru afecțiuni grave.
CNAS subliniază că ideea unei reforme nu este respinsă, însă aceasta trebuie realizată cu prudență, astfel încât să fie menținut echilibrul financiar și accesul universal la servicii medicale. Orice schimbare majoră ar trebui să includă mecanisme clare de compensare, reguli stricte de redistribuire a fondurilor și garanții că persoanele cu venituri mici nu își vor pierde drepturile esențiale.
În concluzie, avertismentul instituției nu semnalează o criză imediată, ci atrage atenția asupra riscului ca o reformă realizată fără protecții adecvate să afecteze tocmai categoriile care depind cel mai mult de sistemul public de sănătate.
