Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților se va reuni miercuri, 11 martie, pentru a discuta situația românilor rămași în zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu și măsurile adoptate de autorități pentru sprijinirea și repatrierea acestora. La ședință au fost invitați ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, precum și consulul general al României în Emiratele Arabe Unite, Viorel-Richard Badea.
Întâlnirea are loc într-un context tensionat, în care presiunea politică și publică privind operațiunile de evacuare a crescut considerabil.
Parlamentarii cer explicații despre repatrierea românilor
Potrivit convocării semnate de președintele comisiei, Hajdu Gábor, reuniunea va avea loc în format hibrid, imediat după plenul Camerei Deputaților, începând cu ora 12:00.
Principalul subiect al discuțiilor îl reprezintă situația cetățenilor români aflați în zone de risc și modul în care statul român gestionează procesul de repatriere. Parlamentarii doresc clarificări privind criteriile după care au fost stabilite prioritățile pentru evacuare și măsurile luate pentru sprijinirea celor rămași în regiune.
Controverse după un caz mediatizat
Audierea vine după un scandal izbucnit în jurul operațiunilor de repatriere, în urma informațiilor potrivit cărora fiicei fostului premier Victor Ponta i-ar fi fost refuzată îmbarcarea într-un zbor din United Arab Emirates către România.
Situația a generat reacții din partea unor partide politice și solicitări de explicații privind modul în care au fost stabilite listele de pasageri și criteriile de prioritizare. Potrivit Radio România Actualități, reprezentanții Partidul Social Democrat au cerut audierea ministrului de Externe, iar liderul social-democrat Sorin Grindeanu a sugerat chiar trimiterea Corpului de Control al premierului Ilie Bolojan la Ministerul Afacerilor Externe.
Solicitări de transparență și din partea opoziției
Și reprezentanți ai opoziției au cerut clarificări. Vicepreședintele Comisiei de politică externă, deputatul Cosmin Corendea, a solicitat explicații privind modul în care au fost stabilite criteriile de evacuare.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat însă că legislația nu permite divulgarea publică a datelor personale ale cetățenilor care nu ocupă funcții publice.
Mii de români repatriați din zona de conflict
Între timp, MAE susține că operațiunile de repatriere au fost ample. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Andrei Țărnea, anunțase inițial că aproximativ 2.000 de cetățeni români reveniseră în țară din zona Golfului prin zboruri de evacuare, repatriere asistată sau curse comerciale facilitate de autorități.
Doar într-o singură zi, două zboruri pe ruta Muscat–București au adus în România 273 de cetățeni români și 82 de cetățeni străini, costurile fiind acoperite prin mecanismul european rescEU.
Ulterior, datele actualizate au arătat că aproximativ 5.500 de români au revenit deja în țară din zona afectată de conflict. Aproximativ 3.000 dintre aceștia au fost repatriați cu sprijin direct al autorităților, iar restul s-au întors prin curse comerciale sau pe cont propriu.
Operațiune logistică complexă
Pentru organizarea zborurilor de urgență din cadrul mecanismului rescEU au fost folosite aeronave ale companiei LOT Polish Airlines. În unele cazuri, cetățenii au fost transportați în convoaie terestre până la aeroportul din Muscat, capitala Oman.
Pe listele de prioritate au fost incluși copii, femei însărcinate și persoane cu probleme medicale. Autoritățile speră că reluarea treptată a zborurilor comerciale din regiune va permite revenirea în țară și a altor români care se află încă în zonele afectate.
O ședință cu miză politică majoră
În acest context, ședința Comisiei pentru politică externă se anunță una importantă și tensionată. Ministerul de Externe va trebui să ofere explicații detaliate despre măsurile adoptate pentru protejarea cetățenilor români și despre modul în care au fost gestionate operațiunile de evacuare.
Audierea Oana Țoiu și a consulului din Emirate ar putea deveni unul dintre cele mai discutate momente politice ale săptămânii în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
