Executivul a adoptat proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 într-un context economic dificil, marcat de presiuni asupra finanțelor publice și de nevoia de a reduce deficitul bugetar. Autoritățile au fost nevoite să elaboreze planul fiscal într-o perioadă caracterizată de costuri mai mari de finanțare, instabilitate pe piețele internaționale și incertitudini privind evoluția economiei.
Potrivit datelor oficiale, bugetul este construit pe baza unui Produs Intern Brut estimat la aproximativ 2.045 de miliarde de lei, cu o creștere economică modestă. Totodată, anul 2026 reprezintă ultimul an în care România poate utiliza fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), motiv pentru care investițiile finanțate din aceste resurse sunt o componentă esențială a strategiei guvernamentale.
Pe lângă creșterea investițiilor, Executivul își propune să reducă deficitul bugetar și să mențină stabilitatea financiară, obiective care presupun atât creșterea veniturilor la buget, cât și reducerea unor cheltuieli din sectorul public.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a adoptat și o hotărâre privind majorarea salariului minim pe economie.
„A fost adoptată hotărârea de Guvern privind creșterea salariului minim brut pe țară de la 1 iulie, cu 6,8% față de nivelul actual. De asemenea, a fost prelungită schema de ajutor pentru transportatori, iar compensarea a fost majorată la 0,85 bani, astfel încât creșterea prețurilor la combustibil să fie parțial compensată”, a transmis premierul.
După mai multe ore de discuții în ședința de Guvern, proiectul bugetului pentru 2026 și măsurile legate de salariul minim au fost aprobate și urmează să fie trimise Parlamentului pentru dezbatere și vot. Ilie Bolojan s-a declarat convins că bugetul va primi sprijinul legislativului.
„Bugetul va trece de votul Parlamentului și sunt convins că va rămâne un buget echilibrat, construit corect. Ar fi iresponsabil să repetăm greșelile din anii trecuți”, a declarat acesta.
Premierul a explicat că elaborarea bugetului a fost influențată de contextul economic internațional, inclusiv de evoluția dobânzilor și de creșterea prețurilor la combustibili.
„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele de pe piețele externe, atât în privința dobânzilor, cât și a prețurilor la combustibil. Am propus un buget echilibrat, iar una dintre principalele provocări este reducerea deficitului și revenirea pe traiectoria pe care România și-a asumat-o”, a explicat Bolojan.
Reducerea cheltuielilor, o altă provocare
Premierul a subliniat că, în paralel cu creșterea investițiilor, Guvernul va trebui să reducă unele cheltuieli publice.
Potrivit acestuia, pachetul de reformă administrativă prevede o reducere de aproximativ 10% a cheltuielilor atât în administrația centrală, cât și în cea locală.
„O altă provocare este reducerea cheltuielilor. Avem prevăzută o reducere de aproximativ 10% atât în administrația centrală, cât și în cea locală, iar implementarea acestor măsuri nu va fi deloc ușoară”, a precizat premierul.
El a adăugat că pachetul de relansare economică și simplificarea administrativă ar putea crea condițiile necesare pentru o dezvoltare economică mai stabilă în anii următori.
Ministrul Finanțelor: „Un buget realist și responsabil”
La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că bugetul pentru 2026 a fost construit pe principii de realism și responsabilitate fiscală.
„Cel mai important element al bugetului pentru 2026 este că ne-am dorit să fie un buget realist, corect și adaptat atât priorităților, cât și posibilităților actuale”, a spus acesta.
Potrivit ministrului, prognozele economice pe baza cărora a fost construit bugetul indică:
-
PIB estimat: 2.045,2 miliarde lei
-
Creștere economică: aproximativ 1%
-
Inflație estimată: 6,5% în 2026
Un punct central al bugetului îl reprezintă investițiile, pentru care Guvernul a alocat aproximativ 164 de miliarde de lei, o creștere semnificativă față de cele 138 de miliarde de lei alocate în 2025. O mare parte din aceste fonduri provine din programele europene, în special din PNRR.
Ministrul Finanțelor a menționat că bugetul a trebuit să includă și creșteri importante de cheltuieli, precum majorarea costurilor cu dobânzile la datoria publică cu aproximativ 10 miliarde de lei și creșterea bugetului pentru apărare cu aproximativ 6 miliarde de lei.
În același timp, Guvernul își propune reducerea deficitului bugetar conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene și ieșirea României din procedura de deficit excesiv până în anul 2029.
„Acest obiectiv este foarte important atât pentru piețele financiare, cât și pentru autoritățile locale și pentru cetățeni. Bugetul prevede și 7 miliarde de lei în plus pentru autoritățile locale, precum și finanțarea a mii de proiecte prin PNRR”, a adăugat Nazare.
Totuși, ministrul a atras atenția că există și riscuri economice externe, inclusiv evoluțiile conflictelor internaționale sau eventuale creșteri ale inflației, care ar putea influența economia în perioada următoare.
