Noua lege a salarizării unitare, aflată în pregătire și cu termen de implementare etapizată începând din 2027, aduce schimbări importante în sistemul de plată al bugetarilor. Printre cei vizați se numără și premierul Ilie Bolojan, al cărui salariu ar urma să crească odată cu aplicarea noilor grile.
Creșteri salariale la nivel înalt
Potrivit proiectului, salariul brut al prim-ministrului ar urma să urce de la aproximativ 26.450 lei la 29.450 lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 3.000 de lei. În același timp, și funcția de președinte al României ar beneficia de o creștere semnificativă, de la circa 24.960 lei la 34.600 lei brut, apropiindu-se de pragul de 7.000 de euro lunar.
Aceste ajustări sunt rezultatul noii formule de salarizare și nu reprezintă decizii individuale, ci aplicarea unor coeficienți recalculați la nivelul întregului sistem public.
O reformă cerută prin PNRR
Adoptarea noii legi este un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind un jalon esențial pentru accesarea unor fonduri importante. Neîndeplinirea acestui obiectiv până la termenul stabilit ar putea aduce penalizări de sute de milioane de euro.
Legea, amânată în ultimii ani din motive politice și electorale, trebuie acum adoptată până la finalul verii pentru a evita pierderi financiare semnificative.
Cum va funcționa noul sistem de salarizare
Proiectul propune o schimbare de fond în modul de stabilire a salariilor:
- Introducerea a 11 grade salariale, fiecare cu coeficienți între 1,00 și 7,00
- Evaluarea funcțiilor pe baza a 7 criterii clare, precum complexitatea muncii, responsabilitatea, impactul deciziilor și condițiile de lucru
- Eliminarea diferențelor arbitrare dintre domenii și trecerea la o ierarhizare standardizată
- Ajustarea coeficienților doar cu avizul Ministerului Muncii și al Finanțelor
Această abordare urmărește să corecteze dezechilibrele din sistem și să ofere mai multă echitate între funcții comparabile.
Modificări privind vechimea în muncă
Noua lege păstrează sistemul de gradații, dar cu procente ușor ajustate. O schimbare importantă este recunoașterea experienței din mediul privat, nu doar a celei din sectorul public, ceea ce poate influența pozitiv veniturile unor angajați.
Context politic și riscuri
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie adoptată de Guvern – condus chiar de Ilie Bolojan – și ulterior votată în Parlament. Există și varianta asumării răspunderii, însă aceasta implică riscuri politice, inclusiv posibilitatea unei moțiuni de cenzură.
Totuși, miza financiară majoră – fonduri europene de ordinul sutelor de milioane de euro – ar putea tempera opoziția politică.
De ce sunt necesare creșterile
Premierul Ilie Bolojan a explicat că ajustările salariale sunt inevitabile în contextul inflației și al stagnării veniturilor reale din ultimii ani:
„Este o necesitate. Inflația a erodat puterea de cumpărare, iar dacă vrem creșteri, trebuie să le facem responsabil, în funcție de performanța economică.”
El a subliniat că majorările vor depinde de factori precum creșterea economică, colectarea taxelor și reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv prin eficientizarea aparatului administrativ.
O reformă cu impact pe termen lung
Noua lege a salarizării nu este doar despre creșteri de venituri, ci despre o restructurare profundă a modului în care statul își plătește angajații. După experiența legii din 2017, aplicată incomplet și modificată frecvent, autoritățile încearcă acum să construiască un sistem mai coerent, predictibil și echitabil.
Rămâne de văzut dacă această reformă va reuși să atingă echilibrul promis între sustenabilitate bugetară și motivarea angajaților din sectorul public.
