Ministerul Sănătății pregătește o reformă care ar putea modifica semnificativ modul în care sunt plătiți medicii din România. Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, noul model de salarizare ar urma să pună un accent mult mai mare pe activitatea efectivă desfășurată, performanța profesională și implicarea în actul medical, reducând importanța criteriilor tradiționale precum vechimea sau statutul profesional.
Autoritățile susțin că schimbările urmăresc să aducă mai multă echitate în sistem și să elimine situațiile în care medici cu volume de muncă foarte diferite ajung să fie remunerați aproape identic.
Reforma gărzilor medicale, una dintre prioritățile Ministerului Sănătății
Alexandru Rogobete a anunțat că una dintre principalele direcții de reformă vizează organizarea și plata gărzilor medicale. Potrivit acestuia, noua metodologie va introduce criterii care să reflecte mai fidel activitatea reală desfășurată de fiecare medic.
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest lucru, plata se va face în funcție de performanță”, a declarat ministrul.
Oficialul consideră că actualul sistem nu reușește întotdeauna să recompenseze corect efortul și responsabilitatea asumate de cadrele medicale care gestionează un număr mare de pacienți și cazuri complexe.
Diferențe uriașe de activitate între medici
Ministrul Sănătății a oferit și exemple concrete pentru a ilustra dezechilibrele existente în prezent.
Potrivit acestuia, există chirurgi care efectuează zeci de intervenții într-o singură săptămână și medici care au o activitate operatorie mult mai redusă, însă la finalul anului veniturile lor sunt similare.
„Există chirurgi care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. La finalul anului, veniturile sunt aproape aceleași. Nu cred că este o situație corectă și nici echitabilă”, a afirmat Alexandru Rogobete.
În opinia ministrului, noul sistem ar trebui să recunoască diferențele reale de activitate și să ofere o recompensă proporțională cu munca depusă.
Medicii, împărțiți între susținere și prudență
Declarațiile ministrului au generat rapid dezbateri în rândul personalului medical. Mulți specialiști consideră că o astfel de reformă este necesară, însă atrag atenția că performanța trebuie definită clar și evaluată corect.
Medicul chirurg Ilie Albean, membru al Consiliului Medicilor Brașov, consideră că există argumente solide pentru diferențierea veniturilor în funcție de activitatea desfășurată.
Potrivit acestuia, există diferențe evidente între medicii care efectuează sute de intervenții și cei care operează foarte rar, iar aceste diferențe ar trebui reflectate și în nivelul remunerației.
De asemenea, acesta atrage atenția asupra decalajelor dintre spitalele județene de urgență și unitățile medicale cu activitate mai redusă.
„Este frustrant pentru colegii care lucrează în spitalele județene de urgență, unde volumul de muncă este foarte mare și trebuie gestionate permanent cazuri complexe, comparativ cu alte unități unde activitatea este mult mai redusă”, a explicat medicul.
Centrele universitare, sub o presiune tot mai mare
O opinie similară are și medicul rezident Andrei Toma, care susține că actualul sistem nu reflectă întotdeauna realitatea din spitale.
Acesta afirmă că există situații în care medici din unități cu puțini pacienți beneficiază de venituri comparabile cu cele ale colegilor care lucrează în centre universitare și tratează zilnic cazuri dificile.
Potrivit acestuia, multe spitale mici transferă cazurile complicate către marile centre medicale, ceea ce înseamnă că presiunea profesională și responsabilitatea sunt distribuite inegal.
În marile spitale, medicii gestionează un număr ridicat de pacienți, efectuează intervenții complexe și participă la gărzi solicitante, ceea ce conduce la un nivel ridicat de stres și efort profesional.
Cum ar putea fi evaluată performanța
Una dintre cele mai importante întrebări rămâne însă modul în care va fi măsurată performanța medicală.
Specialiștii consideră că noul sistem trebuie să țină cont de mai mulți indicatori pentru a evita apariția unor inechități. Printre criteriile analizate se pot regăsi:
- numărul intervențiilor efectuate;
- complexitatea cazurilor tratate;
- volumul de pacienți consultați;
- timpul efectiv petrecut în gărzi;
- rezultatele medicale obținute;
- activitatea desfășurată în unități cu grad ridicat de solicitare.
Ministerul Sănătății urmează să stabilească mecanisme clare pentru evaluarea activității, astfel încât sistemul să fie transparent și aplicat unitar la nivel național.
O reformă care poate schimba sistemul sanitar
Propunerea vine într-un moment delicat pentru sistemul medical românesc, care se confruntă cu lipsa personalului, deficit de specialiști în anumite regiuni și suprasolicitarea spitalelor mari.
Autoritățile susțin că scopul reformei este creșterea motivației profesionale și recompensarea corectă a celor care depun un efort considerabil în activitatea medicală.
Deocamdată, proiectul se află în faza de analiză și consultare, însă dezbaterea a deschis deja o discuție amplă despre echitate, responsabilitate și modul în care trebuie recunoscută munca medicilor din România.
Dacă măsurile vor fi implementate, sistemul de salarizare din sănătate ar putea trece prin una dintre cele mai importante transformări din ultimii ani, cu efecte directe asupra medicilor, spitalelor și pacienților.
