Pe 17 octombrie, cartierul Rahova a fost scena unei tragedii care a zguduit România: un bloc din sectorul 5 a sărit efectiv în aer, distrugând etaje întregi, provocând panică și lăsând în urmă trei morți și 15 răniți. Acum, după aproape o lună de investigații, procurorii au prezentat concluziile oficiale ale anchetei.
Răspunsul este clar și cutremurător: explozia a fost provocată de o acumulare masivă de gaze naturale scurse din conducta subterană care alimenta imobilul, iar tragedia putea fi prevenită.
Două fisuri în conducta de gaz au transformat blocul într-o bombă cu ceas
Potrivit raportului, țeava care alimenta blocul prezenta două fisuri. Prin crăpăturile apărute în rețea, gazul a început să se scurgă în sol. În loc să fie detectată și remediată la timp, scurgerea a continuat neobservată ore bune.
Gazul acumulat a pătruns rapid în subsol, iar de acolo s-a infiltrat prin:
-
spațiile tehnice,
-
camerele tehnice,
-
fisuri din zidărie,
-
sistemele de ventilație din apartamente.
Investigațiile au arătat că cele mai mari concentrații de metan se aflau la etajele 5 și 6 – exact zona în care a avut loc explozia violentă, care a făcut ca etajul 6 să se prăbușească peste 5.
Conducta de 14 metri, scoasă din pământ pentru expertiză
După deflagrație, autoritățile au efectuat măsurători în jurul blocului și au găsit concentrații alarmante de metan în sol. Țeava de alimentare, cu diametrul de 63 mm și o lungime de 14 metri, a fost dezgropată și ridicată pentru analiză.
În motivarea judecătorului se arată:
„Au fost identificate concentrații de metan în mai multe puncte. Având în vedere valorile înregistrate, s-a emis ipoteza unor scurgeri subterane. Au fost efectuate săpături, iar conducta a fost extrasă pentru expertiză.”
Un apel ignorat și o intervenție greșită: angajatul Distrigaz nu a detectat sursa scurgerii
Cu o zi înainte de explozie, locatarii simțiseră miros de gaz și au sunat la 112. La fața locului a venit un angajat al Distrigaz Sud Rețele, însă procurorii spun că acesta:
-
nu a identificat defectul real,
-
nu a luat măsuri de siguranță,
-
nu a informat superiorii,
-
nu a dispus evacuarea,
-
nu a securizat zona.
În documente se arată că intervenția lui a fost „culpabilă”, iar lipsa de reacție a permis acumularea fatală de gaze.
„Inculpatul BM, instalator Distrigaz, nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu. Nu a identificat defectul, nu a luat măsuri de siguranță și nu a comunicat cu superiorii pentru securizarea zonei.”
Nici firma privată nu este exclusă: instalatorii ar fi găsit scurgerile, dar au plecat
În seara dinaintea tragediei, reprezentanții firmei private care făcea revizia tehnică anuală a instalației de gaz au depistat nereguli, dar – conform anchetei – nu au urmat procedurile obligatorii.
Procurorii susțin că cei doi instalatori:
-
au detectat scurgerile,
-
nu au anunțat operatorul de distribuție,
-
nu au rămas în zonă, deși procedura cere evacuare până la eliminarea completă a gazului,
-
nu au extins controlul în alte zone unde gazul s-ar fi putut infiltra.
„Inculpatul SAR, instalator al firmei private, nu și-a îndeplinit obligațiile. A părăsit zona fără a asigura eliminarea gazelor și fără a sesiza operatorul de distribuție.”
17 octombrie – ziua tragediei care putea fi evitată
Explozia s-a produs la ora 09:08, în momentul în care concentrația de gaz ajunsese la un nivel critic. Deflagrația a fost atât de violentă încât:
-
etajul 6 s-a prăbușit peste 5,
-
structura blocului a fost ruptă efectiv,
-
geamurile de la clădirile din jur s-au spart,
-
zeci de apartamente au fost distruse.
Trei oameni au murit, printre care și o femeie însărcinată găsită sub o placă de beton. Alte 14 persoane au fost rănite, unele grav, rămânând cu sechele pentru tot restul vieții.
O tragedie care ridică întrebări grele
Concluziile oficiale arată clar: explozia putea fi prevenită.
Două echipe au ajuns în teren cu o zi înainte – una de la Distrigaz și una de la o firmă privată –, dar niciuna nu a luat măsurile care se impuneau.
Responsabilitățile se împart, dar pagubele au fost suportate de locatari: oameni care au rămas fără case, fără familii, fără liniște.
Ancheta continuă, iar societatea așteaptă acum răspunsuri suplimentare:
Cum este posibil ca două intervenții să eșueze în aceeași zi?
Cine răspunde pentru viețile pierdute?
Și ce se poate face pentru ca România să nu mai vadă astfel de tragedii?
