Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți seară, după o ședință cu liderii politici, că Guvernul pregătește majorarea vârstei de pensionare pentru angajații din structurile de ordine publică și siguranță națională. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme care vizează reducerea cheltuielilor bugetare și restructurarea sistemului de pensii, inclusiv a pensiilor speciale.
Creștere etapizată a vârstei de pensionare
Șeful Executivului a precizat că în sectoarele care țin de apărare, ordine publică și securitate națională vor fi introduse măsuri de audit al cheltuielilor de personal, dar și ajustări privind ieșirea la pensie.
De altfel, Legea 282/2023 prevede deja o creștere graduală a vârstei standard de pensionare pentru personalul din cadrul Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.
Conform reglementărilor actuale, vârsta de pensionare va urca progresiv de la 60 la 65 de ani, până în 2035, după următorul calendar:
-
2031 – 61 de ani
-
2032 – 62 de ani
-
2033 – 63 de ani
-
2034 – 64 de ani
-
2035 – 65 de ani
Totuși, noul proiect de ordonanță privind reforma administrativă prevede accelerarea reformei pensiilor militare, prin modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. În termen de 30 de zile de la publicarea actului normativ, Guvernul ar urma să aprobe propunerile MApN și MAI pentru aplicarea noilor reguli.
Executivul susține că măsurile nu vor afecta persoanele care îndeplinesc deja condițiile legale de pensionare la momentul adoptării noii legislații.
Posibile excepții pentru misiuni cu grad ridicat de risc
Premierul a explicat că, în anumite cazuri, vor exista prevederi speciale. În structurile unde activitatea presupune efort fizic intens și condiții de muncă dificile – cum ar fi parașutiștii sau jandarmii din linia întâi – ar putea fi menținute mecanisme care să permită o pensionare mai rapidă, prin echivalarea anilor de muncă.
„Există situații în care solicitările fizice sunt deosebite, iar aceste realități trebuie luate în calcul”, a declarat Ilie Bolojan.
Modificări și în zona pensiilor speciale
Reforma anunțată nu se limitează la pensiile militare. Guvernul are în vedere și ajustări ale pensiilor de serviciu, cunoscute drept pensii speciale, reglementate prin legi distincte.
În prezent, aceste pensii sunt gestionate fie prin Casa Națională de Pensii Publice, fie prin casele sectoriale de pensii ale MApN, MAI sau Serviciul Român de Informații.
Printre categoriile vizate se numără diplomați, funcționari parlamentari, personal aeronautic civil, magistrați, personal auxiliar din instanțe sau foști angajați ai Curții de Conturi.
În cazul magistraților, modificările validate de Curtea Constituțională a României includ:
-
creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani;
-
majorarea vechimii minime de la 25 la 35 de ani;
-
reducerea cuantumului pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.
În prezent, nivelul pensiei este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.
Noile reguli ar urma să fie aplicate gradual, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, astfel încât în 2042 vârsta standard de pensionare să ajungă la 65 de ani.
Impact bugetar și reacții așteptate
Guvernul justifică reforma prin necesitatea reducerii presiunii asupra bugetului și alinierea sistemului de pensii la principiile sustenabilității financiare. Totuși, măsurile sunt așteptate să genereze reacții din partea sindicatelor din domeniul apărării și ordinii publice, care au semnalat deja nemulțumiri privind modificările anunțate.
În perioada următoare, Executivul intenționează să prezinte proiectele de lege care vor pune în practică noile principii privind vârsta de pensionare și nivelul pensiilor.
Reforma anunțată de premier marchează una dintre cele mai ample intervenții asupra sistemului pensiilor militare și speciale din ultimii ani, cu efecte directe asupra zecilor de mii de angajați din structurile de apărare și justiție.
