Mai multe administrații locale din Germania au început să aplice măsuri mai stricte în cazul unor imigranți din România și Bulgaria, vizând reducerea sau chiar eliminarea sprijinului financiar acordat prin sistemul de asistență socială. În unele situații, deciziile au fost însoțite și de ordine de părăsire a teritoriului german.
Potrivit presei locale, în cursul anului 2025, autoritățile din orașe precum Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen au analizat peste o mie de dosare care vizau cetățeni români și bulgari. În total, 1.181 de persoane au fost afectate de aceste măsuri, autoritățile invocând suspiciuni de folosire abuzivă a beneficiilor sociale.
Unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri
Cele mai multe situații au fost raportate în Duisburg și Gelsenkirchen, unde ajutoarele sociale au fost retrase în peste 500 de cazuri. În Dortmund, autoritățile au analizat peste 100 de dosare similare, în timp ce în Hagen au fost confirmate doar câteva situații.
Fiecare caz este evaluat individual, iar în anumite dosare retragerea sprijinului financiar a dus și la pierderea dreptului de ședere pe teritoriul Germaniei.
Ce prevede legislația
Cetățenii Uniunii Europene, inclusiv românii și bulgarii, beneficiază, în principiu, de aceleași drepturi ca cetățenii germani în ceea ce privește accesul la muncă și la sistemul de protecție socială. Aceste drepturi se aplică inclusiv persoanelor angajate part-time sau pe perioade determinate.
Totuși, legislația permite autorităților locale să retragă beneficiile sociale și dreptul de ședere dacă se consideră că persoana respectivă nu își poate asigura existența prin veniturile obținute din muncă.
În Gelsenkirchen, de exemplu, este aplicată o regulă conform căreia persoanele care câștigă mai puțin de o treime din suma necesară pentru acoperirea costurilor de trai pot fi excluse din sistemul de beneficii. În astfel de cazuri, întreaga familie poate fi obligată să părăsească Germania. Instanțele au confirmat, în repetate rânduri, legalitatea acestor decizii.
Reacția autorităților locale
Primarul orașului Hagen, Dennis Rehbein, a declarat că actualele reguli europene sunt prea permisive. Acesta a criticat pragul potrivit căruia o activitate de minimum 5,5 ore pe săptămână este suficientă pentru ca o persoană să fie considerată angajată, chiar dacă veniturile obținute sunt foarte mici.
Edilul a cerut Uniunii Europene reguli mai stricte, subliniind că Hagen găzduiește aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar peste jumătate dintre aceștia sunt înregistrați la agenția pentru ocuparea forței de muncă. Potrivit estimărilor, costurile pentru bugetul local ajung la circa zece milioane de euro anual.
Totuși, primarul a recunoscut că economia locală are nevoie de forță de muncă din rândul imigranților, dar a atras atenția că imigrația orientată în principal către obținerea de ajutoare sociale generează nemulțumiri în rândul populației.
Măsurile adoptate în aceste orașe indică o tendință clară de înăsprire a controalelor privind accesul la beneficii sociale, pe fondul presiunilor bugetare și al dezbaterilor tot mai intense legate de mobilitatea forței de muncă în interiorul Uniunii Europene.
