Avocatul Poporului a decis să conteste oficial măsura adoptată de Guvernul României prin care prima zi de concediu medical nu mai este plătită, considerând că aceasta încalcă mai multe prevederi constituționale. Sesizarea a fost transmisă direct către Curtea Constituțională a României, fiind adresată președintei instituției, Simina Tănăsescu.
Contextul deciziei Guvernului
Executivul a justificat introducerea noilor reguli prin necesitatea combaterii fraudei din sistemul concediilor medicale, acuzând existența unor certificate acordate nejustificat. Măsurile propuse au inclus:
-
intensificarea controalelor,
-
neplata primei zile de concediu medical.
Au fost prevăzute și excepții, precum pacienții oncologici și anumite categorii de bolnavi cronici. Chiar și așa, decizia a stârnit reacții puternice în rândul opiniei publice, fiind percepută drept o sancționare colectivă a persoanelor bolnave.
De ce a intervenit Avocatul Poporului
În exercitarea atribuțiilor sale constituționale, Avocatul Poporului a formulat o excepție de neconstituționalitate cu privire la art. II din Ordonanța de urgență nr. 91/2025, susținând că actul normativ afectează grav drepturi fundamentale garantate de Constituție.
Sesizarea invocă, printre altele, încălcarea:
-
art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății,
-
art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată,
-
art. 47 privind dreptul la asigurări sociale,
-
art. 53 care reglementează condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi,
-
art. 115 alin. (6) care interzice adoptarea ordonanțelor de urgență ce afectează drepturi și libertăți fundamentale.
Principalele argumente de neconstituționalitate
1. Afectarea dreptului la ocrotirea sănătății
Avocatul Poporului subliniază că asigurările sociale de sănătate au rolul de a acoperi riscurile legate de boală, protejând viața și integritatea persoanei. Neplata primei zile de concediu medical slăbește tocmai această protecție, mai ales în momentele de maximă vulnerabilitate ale individului.
2. Încălcarea dreptului de proprietate privată
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă are natură patrimonială. Eliminarea ei pentru prima zi de boală echivalează, în opinia Avocatului Poporului, cu o privare nejustificată de un drept câștigat prin plata contribuțiilor sociale. Mai mult, justificarea bazată pe „fraudă” creează o prezumție generală de vinovăție asupra tuturor asiguraților.
3. Lipsa de predictibilitate și securitate juridică
Contribuabilii au o așteptare legitimă ca plata contribuțiilor să genereze o protecție clară și previzibilă atunci când riscul asigurat se produce. Statul nu poate modifica regulile jocului exact în momentul în care cetățeanul are cea mai mare nevoie de sprijin.
4. Disproporționalitatea măsurii
Potrivit sesizării, Guvernul a ales o soluție facilă de reducere a cheltuielilor, sacrificând protecția socială. Impactul este deosebit de grav pentru pacienții cronici care necesită spitalizări de zi sau tratamente periodice (oncologici, pacienți cu diabet, boli genetice grave, persoane aflate la dializă, victime ale accidentelor etc.), pentru care fiecare zi de concediu medical contează.
5. Interdicția ordonanțelor de urgență cu efecte negative asupra drepturilor fundamentale
Avocatul Poporului arată că, întrucât măsura restrânge exercițiul unor drepturi constituționale, aceasta nu putea fi adoptată prin ordonanță de urgență, conform art. 115 alin. (6) din Constituție.
Ce urmează
În final, Avocatul Poporului solicită Curții Constituționale admiterea excepției de neconstituționalitate și anularea prevederilor contestate. Decizia CCR va fi una esențială, deoarece poate stabili dacă statul poate transfera costurile combaterii fraudei asupra tuturor angajaților bolnavi sau dacă protecția socială rămâne un drept efectiv, nu unul condiționat de suspiciuni generale.
