Actrița Dana Rogoz a vorbit deschis despre una dintre cele mai dificile perioade din viața sa: pierderea tatălui, care a avut loc la scurt timp după nașterea primului ei copil. Într-un interviu sincer, Dana a explicat cum terapia a devenit un sprijin esențial pentru procesarea durerii și pentru a-și îmbunătăți relația cu propriii copii.
De ce a ales Dana Rogoz să revină la terapie
În luna mai, Dana a anunțat pe rețelele sociale că a reluat ședințele de terapie, simțind nevoia unui sprijin psihologic după o perioadă marcată de suferință emoțională. Moartea tatălui său a survenit la doar 10 săptămâni după nașterea fiului său, Vlad, moment în care atenția actriței a fost concentrată aproape exclusiv pe rolul de mamă.
„Am compensat cu tot ce a presupus maternitatea și am ignorat acea durere. Ajunsesem ca la un an după moartea tatălui, eu de fapt să nu fi trăit deloc perioada de doliu care e firească, e sănătoasă”, a mărturisit Dana Rogoz în podcastul Fresh by Unica, potrivit Ciao!.
Actrița a vorbit despre coșmarurile frecvente și stările de tristețe intensă pe care nu reușea să le gestioneze:
„Trebuia doar să-mi spui un cuvânt sau să văd un obiect și durerea devenea de nestăpânit. Era ceva foarte acut. Aveam nevoie de această igienă a minții.”
Terapia, un pas spre vindecare și echilibru
Dana Rogoz a subliniat că procesul terapeutic nu a fost doar despre doliu, ci și despre autocunoaștere și responsabilitate emoțională față de propriii copii, Vlad Luca și Lia Elena, pe care îi are împreună cu regizorul Radu Dragomir.
„Mi-am dat seama că așa îmi dau șansa să fiu o mamă puțin mai bună. Un copil e oglinda ta. Tu ai senzația că știi cum vrei sau cum nu vrei să fii. Dar cred că e sănătos să treci prin procesul acesta de autocunoaștere, cu bune și cu rele.”
Pentru actriță, terapia a devenit o formă de igienă mentală, o cale prin care a învățat să își înțeleagă mai bine reacțiile, emoțiile și să evite transmiterea unor traume sau tensiuni nedigerate asupra copiilor.
🎭 Dana Rogoz rămâne un exemplu de vulnerabilitate asumată și de curaj în fața schimbărilor profunde ale vieții. Povestea ei poate fi o inspirație pentru toți cei care caută echilibru și vindecare prin introspecție și sprijin psihologic.
