Curtea Constituțională a României (CCR) a pronunțat o decizie importantă privind legea referitoare la acordarea subvențiilor pentru centralele de apartament. Judecătorii constituționali au respins sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan, ceea ce înseamnă că actul normativ poate merge mai departe.
Legea adoptată de Parlament prevede prelungirea cu încă doi ani a posibilității ca autoritățile locale să acorde sprijin financiar pentru instalarea centralelor individuale în anumite comunități, însă măsura a generat numeroase controverse.
De ce a contestat Nicușor Dan legea
Președintele României a susținut că actul normativ intră în conflict cu legislația Uniunii Europene privind eficiența energetică a clădirilor.
Potrivit directivei europene, de la 1 ianuarie 2025 statele membre nu mai pot acorda finanțări publice pentru instalarea centralelor pe gaze naturale sau alte echipamente care utilizează combustibili fosili, cu excepția proiectelor aprobate înainte de această dată.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Nicușor Dan a avertizat că România riscă să se confrunte cu sancțiuni financiare și proceduri de infringement dacă nu respectă obligațiile asumate la nivel european.
Ce a decis Curtea Constituțională
În ședința din 15 iulie, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de șeful statului și a stabilit că legea este conformă cu prevederile Constituției.
Prin această hotărâre, Curtea a confirmat constituționalitatea actului normativ care modifică regulile privind reabilitarea termică a clădirilor și extinde perioada în care administrațiile locale pot acorda sprijin financiar în anumite situații.
Ce prevede legea
Actul normativ adoptat de Parlament permite primăriilor să finanțeze instalarea centralelor de apartament în localitățile unde sistemele centralizate de încălzire deservesc comunități mici, cu mai puțin de 50 de utilizatori.
Susținătorii măsurii afirmă că aceasta oferă o soluție pentru zonele în care sistemele centralizate nu mai funcționează eficient, în timp ce criticii avertizează că finanțarea unor astfel de investiții poate intra în contradicție cu obiectivele europene privind reducerea emisiilor și tranziția către surse de energie mai puțin poluante.
România rămâne sub atenția autorităților europene
În argumentele prezentate Curții Constituționale, Administrația Prezidențială a atras atenția că România se află deja într-o procedură de infringement privind aplicarea normelor europene referitoare la performanța energetică a clădirilor.
De asemenea, președintele a susținut că ignorarea legislației europene ar putea avea efecte asupra investițiilor destinate modernizării sistemelor centralizate de încălzire și ar putea genera costuri suplimentare pentru populație.
Decizia CCR clarifică situația din punct de vedere constituțional, însă modul în care legea va fi aplicată și compatibilitatea acesteia cu normele europene rămân subiecte care vor continua să fie atent urmărite în perioada următoare.
