Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a României a confirmat constituționalitatea actului normativ. Decizia CCR, adoptată pe 18 februarie 2026, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 26 februarie, deschizând astfel calea promulgării oficiale, anunțate pe 27 februarie.
Șeful statului a subliniat că noua formulă de calcul urmărește un principiu de echitate și răspunde unei așteptări publice mai vechi privind reforma pensiilor speciale. Potrivit acestuia, modificările trebuie să fie clare și predictibile, astfel încât să contribuie la consolidarea încrederii în instituțiile statului.
Echilibru între reformă și respectarea statutului magistraților
În mesajul transmis public, președintele a evidențiat două aspecte esențiale: necesitatea unei reforme percepute ca un act de corectitudine socială și, în același timp, recunoașterea rolului fundamental al magistraților în funcționarea statului de drept.
El a precizat că activitatea judecătorilor și procurorilor rămâne apreciată și că vor fi susținute măsuri legislative și administrative pentru îmbunătățirea condițiilor din sistem, astfel încât schimbările să nu afecteze calitatea actului de justiție.
Parcurs tensionat până la promulgare
Legea a avut un traseu complicat. Proiectul a fost asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, însă ulterior a fost contestat la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR a decis, cu majoritate de 6 la 3, că prevederile sunt conforme cu Legea fundamentală. Publicarea motivării în Monitorul Oficial a permis, în final, promulgarea.
Ce prevede noua lege
Reforma vizează două modificări importante:
1. Creșterea vârstei de pensionare
Vârsta standard va ajunge la 65 de ani. În trecut, în anumite condiții, pensionarea putea avea loc în jurul vârstei de 48–49 de ani. Noua regulă se va aplica gradual, pe parcursul a 15 ani, pentru a permite o tranziție etapizată.
2. Plafonarea pensiei
Pensia de serviciu nu va mai putea depăși 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din ultimul salariu brut, cum prevedea formula anterioară.
În plus, pensionarea anticipată va fi permisă doar magistraților cu minimum 35 de ani vechime, aplicându-se o reducere de 2% pentru fiecare an de anticipare până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
Miza europeană și PNRR
Reforma pensiilor speciale a fost inclusă printre angajamentele asumate de România prin PNRR. Întârzierea adoptării legii a generat discuții la nivel european, iar la finalul lunii februarie premierul Ilie Bolojan a avut consultări la Bruxelles cu Ursula von der Leyen, inclusiv pe tema deblocării a 231 de milioane de euro din fonduri europene.
Reacții în sistemul judiciar
Modificările au stârnit nemulțumiri în rândul unor magistrați, care au avertizat asupra riscului creșterii presiunii în instanțe și parchete. Au existat proteste și poziții publice critice, unii reprezentanți ai sistemului considerând reforma drept o formă de presiune.
În același timp, mesajul transmis de președinte a încercat să reducă tensiunile, insistând că schimbările privind pensiile nu reprezintă o contestare a statutului magistratului, ci un demers de reașezare a regulilor în acord cu așteptările societății.
Un moment de cotitură
Promulgarea din 27 februarie 2026 marchează trecerea de la o perioadă de blocaj instituțional la aplicarea efectivă a noilor reguli. Rămâne de văzut cum vor fi gestionate efectele reformei, astfel încât să fie atins un dublu obiectiv: recâștigarea încrederii publice și menținerea funcționalității sistemului judiciar.
