Duminica Necredinței, ce marchează data de 2024, reprezintă o sărbătoare tradițională încărcată de semnificații istorice și spirituale. Această zi derivă numele de la figura istorică a Toma Necredinciosul, al cărui scepticism față de învierea lui Iisus Hristos a fost desființat abia atunci când a atins personal semnele rănilor de pe trupul lui Iisus. Această sărbătoare aduce un omagiu nu doar lui Toma, ci și tuturor celor decedați, iar credincioșii se dedau unor tradiții variate pentru a cinsti memoria celor plecați.
În această zi specială, credincioșii adoptă gesturi de generozitate, oferind pomană și aprinzând lumânări în amintirea celor dragi care s-au stins din viață. În unele regiuni, tradițiile includ ritualuri precum eliberarea pe apă a unor pachete cu alimente, în timp ce cei mici împletesc coșuri din nuiele, în care își așează ouăle vopsite în roșu. Aceste acte sunt privite ca fiind aducătoare de binecuvântare și alinare pentru sufletele celor care ne-au părăsit.
De asemenea, în această zi de sărbătoare, colacii și ouăle sunt sfințite de către clerici în cadrul ceremoniilor religioase. Un alt moment de însemnătate este reprezentat de parada solemnă a Junilor Brașovului, tradiție încrustată în istorie și transmisă din generație în generație de sute de ani.
Duminica Necredinței este recunoscută și sub numele de Paștele Morților sau Paștele Blajinilor. Legenda spune că Blajinii sunt entități pașnice, lipsite de intenții malefice, iar sosirea Paștelui este vestită de către aceștia prin aruncarea cojilor de ouă vopsite în roșu în râuri și ape curgătoare. Din moment ce aceste coji ajung la Blajini cam într-o săptămână, Paștele lor este sărbătorit în mod tradițional cu o săptămână întârziere.
Este demn de menționat că în Duminica Necredinței, conform tradiției, activitățile obișnuite precum munca, spălarea rufelor sau curățenia sunt descurajate. De asemenea, se spune că este de evitat orice dispută sau certuri în această zi sacrală.