Ministerul Apărării Naționale a oferit noi explicații după incidentul fără precedent petrecut la Galați, unde o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe și a provocat o explozie urmată de un incendiu. În cadrul unei conferințe de presă organizate vineri dimineață, reprezentanții MApN și ai Departamentului pentru Situații de Urgență au prezentat cronologia evenimentelor și motivele pentru care aparatul de zbor nu a fost neutralizat înainte de impact.
Potrivit oficialilor, noaptea incidentului a fost una extrem de complicată din punct de vedere operațional, fiind monitorizate aproximativ 50 de drone și alte mijloace de atac care au vizat infrastructura ucraineană din apropierea graniței României.
Patru minute care au făcut diferența
Datele prezentate de Ministerul Apărării arată că drona a fost observată inițial la aproximativ 19 kilometri est de orașul Reni, în Ucraina. Aparatul a intrat în spațiul aerian românesc la ora 01:52 și a fost urmărit până la ora 01:56, când contactul radar a fost pierdut.
În acest interval extrem de scurt, drona a parcurs aproximativ 10 kilometri pe teritoriul României.
Oficialii au subliniat că identificarea unei astfel de ținte presupune mai multe etape succesive: detectarea, confirmarea, clasificarea amenințării, analiza riscurilor și luarea deciziei de intervenție. În cazul unor drone de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse și cu traiectorii imprevizibile, toate aceste proceduri trebuie realizate în doar câteva minute.
Aeronave militare ridicate de urgență
Reprezentanții MApN au precizat că procedurile de apărare aeriană au fost activate imediat după identificarea amenințării.
Două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești și un elicopter IAR-330 Puma SOCAT au fost trimise în misiune pentru monitorizarea situației.
Potrivit oficialilor, piloții au primit autorizația de a interveni doar dacă existau condiții care să nu pună în pericol populația civilă și infrastructura.
„Decizia de angajare a unei ținte aeriene se bazează pe informații confirmate și pe o evaluare permanentă a situației operaționale”, au explicat reprezentanții ministerului.
De ce nu a fost doborâtă drona?
Una dintre întrebările care au stârnit cele mai multe reacții a fost legată de imposibilitatea neutralizării dronei înainte de impact.
Potrivit explicațiilor oferite de MApN, principala problemă a fost faptul că aparatul de zbor a ajuns deasupra unei zone locuite.
Într-un astfel de scenariu, doborârea țintei poate genera efecte la fel de grave sau chiar mai grave decât impactul dronei.
Resturile rezultate în urma unei interceptări pot cădea necontrolat peste clădiri, mașini sau persoane aflate la sol, provocând victime și distrugeri suplimentare.
„Nu au existat oportunități reale de angajare în condiții de siguranță”, au transmis reprezentanții instituției.
Restricții legale și tehnice
Oficialii au explicat că România trebuie să respecte reguli stricte privind utilizarea sistemelor de armament în apropierea frontierelor.
Fiind stat aflat în stare de pace, România nu poate lansa proiectile care ar putea traversa spațiul aerian al unei alte țări.
Această limitare a avut un rol important în evaluarea opțiunilor disponibile în timpul incidentului.
În plus, reprezentanții MApN au atras atenția asupra unor limite tehnice inevitabile atunci când este vorba despre drone de mici dimensiuni care zboară foarte jos și pot apărea brusc în apropierea graniței.
România își consolidează apărarea anti-dronă
Ministerul Apărării a anunțat că există deja programe aflate în derulare pentru întărirea capacităților de apărare împotriva unor astfel de amenințări.
Printre sistemele care urmează să fie integrate se numără Skynex și Skyranger, considerate printre cele mai moderne soluții anti-dronă disponibile în prezent.
De asemenea, sistemul MEROPS este deja operațional și este introdus treptat în dispozitivul de apărare destinat protejării populației și infrastructurii.
Mesaj important pentru populație
Reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență au făcut apel la cetățeni să trateze cu maximă seriozitate mesajele RO-Alert.
Autoritățile au recomandat celor care și-au dezactivat notificările să le reactiveze, deoarece acestea pot oferi minute prețioase pentru luarea măsurilor de protecție în situații de urgență.
În cazul incidentului de la Galați, avertizarea RO-Alert a fost transmisă înainte de producerea impactului, iar intervenția echipajelor de urgență a fost declanșată imediat după prăbușirea dronei.
Nicușor Dan: „Cel mai grav incident produs pe teritoriul României de la începutul războiului”
La scurt timp după eveniment, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Șeful statului a descris incidentul drept cel mai grav eveniment care a afectat teritoriul României de la declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina.
În urma reuniunii CSAT, autoritățile au anunțat că aliații NATO și partenerii europeni au fost informați imediat despre situație, iar România a solicitat suplimentarea capabilităților anti-dronă pe Flancul Estic.
Totodată, statul român urmează să sesizeze oficial Consiliul de Securitate al ONU cu privire la incidentul de la Galați și la implicațiile sale asupra securității regionale.
Ancheta este în continuare în desfășurare, iar specialiștii încearcă să stabilească toate circumstanțele care au dus la producerea acestui incident fără precedent.
