Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretele de promulgare pentru principalele acte normative care stabilesc bugetul pe anul 2026. Astfel, Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale, dar și legea privind plafoanele indicatorilor fiscal-bugetari urmează să fie publicate în Monitorul Oficial, moment din care vor intra oficial în vigoare.
Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială, care a confirmat că toate documentele necesare au fost semnate și transmise pentru publicare.
Promulgarea, după decizia Curții Constituționale
Decizia președintelui vine după ce Curtea Constituțională a României a respins contestațiile formulate de AUR privind legile bugetare. Acestea vizau atât procedura de adoptare, cât și aspecte legate de deficitul bugetar și modul de alocare a fondurilor.
Nicușor Dan anunțase anterior că va promulga legea imediat ce va primi motivarea oficială a Curții, lucru care s-a întâmplat în timp util, permițând intrarea rapidă în vigoare a bugetului.
Ce a stabilit Curtea Constituțională
Judecătorii CCR au subliniat clar că atribuția instituției este de a verifica dacă legea respectă Constituția, nu de a analiza oportunitatea deciziilor economice sau politice.
Astfel, criticile privind nivelul deficitului, realismul veniturilor sau strategia bugetară au fost considerate aspecte ce țin de responsabilitatea Guvernului și a Parlamentului, nu de controlul de constituționalitate.
Curtea a mai explicat că:
- adoptarea bugetului într-un ritm accelerat este permisă de lege, atât timp cât procedura de urgență este respectată;
- avizele consultative nu trebuie reluate după fiecare modificare adusă în Parlament;
- stabilirea veniturilor și cheltuielilor este o decizie politică și economică, nu una care poate fi cenzurată din punct de vedere constituțional.
Clarificări privind deficitul și regulile europene
Un punct important al deciziei CCR a fost legat de criticile privind deficitul bugetar și presupusa supraevaluare a veniturilor. Judecătorii au respins aceste obiecții, explicând că astfel de evaluări nu intră în competența Curții.
De asemenea, instituția a precizat că respectarea regulilor Uniunii Europene privind deficitul este monitorizată prin mecanisme specifice la nivel european, nu prin controlul de constituționalitate.
Bugetul nu încalcă drepturi sau principii fundamentale
În motivarea sa, Curtea Constituțională a arătat că legea bugetului:
- nu afectează drepturi fundamentale ale cetățenilor;
- nu introduce taxe sau impozite noi;
- nu încalcă principiul egalității;
- respectă autonomia autorităților locale.
Criticile legate de modul în care sunt distribuite fondurile au fost considerate opțiuni de politică publică, care țin de decizia legislativului.
Ce urmează
Odată publicate în Monitorul Oficial, legile bugetare vor intra în vigoare și vor sta la baza funcționării economice a României în 2026. Bugetul va influența direct investițiile publice, cheltuielile sociale, salariile din sectorul bugetar și politica fiscală a statului.
Promulgarea marchează finalul unui proces legislativ intens și controversat, dar și începutul aplicării concrete a măsurilor economice pentru anul următor.
