La aproape 80 de ani, Rică Răducanu vorbește deschis despre dependența care l-a urmărit de-a lungul timpului și care, de multe ori, l-a lăsat fără bani în buzunar. Fostul portar legendar al Rapidului recunoaște că păcănelele au devenit un obicei de care nu a reușit să se desprindă, chiar dacă viața de pensionar nu este deloc una lipsită de griji financiare.
„Aș vrea să renunț, dar nu pot”
Rică Răducanu nu se ferește să spună lucrurilor pe nume. Deși conștient de efectele negative, mărturisește că tentația jocurilor de noroc este una permanentă și greu de controlat.
„Mă mai duc și acum la păcănele. Aș fi vrut să le las, mai ales că s-au scumpit toate – mâncarea, medicamentele, facturile –, dar nu pot. Parcă te trage ceva. Nu te poți abține, e clar, e o boală pe viață”, spune fostul sportiv.
El explică faptul că, de fiecare dată când face rost de câțiva bani în plus, gândul îi zboară imediat spre sala de jocuri. Nu este vorba doar despre bani, ci și despre nevoia de socializare, mai ales într-o perioadă a vieții în care se simte adesea uitat.
Singurătatea, un factor greu de dus
Rică Răducanu recunoaște că păcănelele au devenit și un refugiu împotriva singurătății. Iarna, când activitatea este redusă, iar invitațiile la evenimente sportive sau meciuri sunt tot mai rare, fostul portar spune că simte nevoia să iasă din casă și să mai schimbe o vorbă cu oamenii.
„Îmi place acolo, mă mai văd cu lumea, mai spun un banc, mai socializez. Ce să fac iarna, în casă? Sunt pensionar, mulți m-au uitat. Nu prea mă mai cheamă nimeni pe la meciuri sau la evenimente”, a mărturisit el.
Cu optimism, Rică așteaptă venirea verii, când se va întoarce la terasa familiei din Neptun, locul unde se simte din nou util și aproape de oameni.
„Abia aștept vara, să merg la terasă, să-i servesc pe turiști, să spun glume. Mai câștig și eu un ban, pe lângă pensie.”
Pensie modestă și o soție care ține lucrurile sub control
În prezent, Rică Răducanu încasează o pensie de aproximativ 2.000 de lei pe lună. Din proprie inițiativă, a lăsat administrarea banilor în mâinile soției sale, pe care o consideră adevăratul stâlp al familiei.
„Nu mai iau eu pensia, o ia soția. Ea știe cel mai bine cum să plătească facturile, mâncarea, medicamentele. Nici nu știu dacă mi-au mai mărit pensia, la un moment dat aveam vreo 2.000 de lei și atât.”
Din când în când, aceasta îi mai oferă câțiva bani de buzunar, însă Rică recunoaște cu sinceritate că o parte din acești bani ajung tot la păcănele.
Pierderi mari, lecții târzii
Deși susține că nu joacă sume mari dintr-o dată, fostul sportiv admite că, adunate în timp, pierderile sunt considerabile.
„Dacă stau să calculez, am pierdut de-a lungul anilor poate mii de euro. Nu deodată, puțin câte puțin.”
Cu toate acestea, vorbește cu recunoștință despre soția sa, pe care o descrie drept o femeie înțeleaptă și răbdătoare, capabilă să mențină echilibrul în familie, în ciuda momentelor tensionate.
„Ne-am mai ciondănit, ca în orice familie, dar nu ne-am dorit niciodată să ne despărțim. Femeia ține casa. Dacă e deșteaptă și mai închide ochii la unele lucruri, e bine. Nu e scandal, nu se ajunge la divorț.”
Povestea lui Rică Răducanu rămâne una sinceră și umană, despre slăbiciuni, dependențe și echilibru, spusă fără mască de un om care a cunoscut gloria, dar care trăiește astăzi realitatea dură a vieții de pensionar.
