Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o nouă etapă a reformei pensiilor speciale, după modificările deja adoptate în cazul magistraților. Executivul anunță un pachet legislativ amplu, programat pentru luna martie, care va viza și alte categorii profesionale cu regimuri de pensionare considerate privilegiate.
Reforma nu se oprește la magistrați
După schimbările aplicate pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, Guvernul își îndreaptă atenția către structurile din ordine publică, apărare și siguranță națională. Printre categoriile menționate se numără angajații Ministerului Afacerilor Interne, personalul din domeniul Apărării și alte instituții din zona securității naționale.
Potrivit declarațiilor oficiale, obiectivul este reducerea dezechilibrelor dintre sistemul public și regimurile speciale, în special în ceea ce privește vârsta redusă de pensionare și modul de calcul al pensiei, care în unele cazuri se apropie sau chiar este raportat la ultimul salariu încasat.
„Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de lege care să corecteze vârsta de pensionare și nivelul pensiei pentru aceste categorii”, a transmis Ilie Bolojan.
Ce modificări sunt luate în calcul
Una dintre principalele direcții de reformă este revizuirea pensionărilor la vârste de 48–52 de ani, acolo unde natura activității nu justifică o retragere atât de timpurie. Guvernul consideră că, în contextul actual, astfel de praguri trebuie reevaluate.
Totuși, nu toate funcțiile vor fi tratate la fel. Posturile operative, care implică intervenții directe, misiuni speciale sau activitate în condiții de risc, ar putea beneficia în continuare de un regim diferențiat. Reforma ar urma să distingă clar între personalul din prima linie și structurile administrative sau de suport.
În paralel, se analizează modificarea formulei de calcul a pensiilor. Una dintre variantele discutate presupune raportarea la media veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă, nu doar la ultimele luni de activitate. De asemenea, se are în vedere limitarea proporției dintre pensie și ultimul venit net.
Perioade de tranziție pentru evitarea șocurilor
Pentru a preveni blocaje instituționale sau un impact brusc asupra angajaților vizați, noile reglementări ar urma să includă perioade de tranziție. Creșterea vârstei de pensionare și ajustarea formulei de calcul s-ar putea face etapizat.
De asemenea, persoanele care îndeplinesc deja condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a noii legi ar putea beneficia de prevederile actuale, după modelul aplicat în cazul reformei pensiilor magistraților.
Reforma magistraților, validată constituțional
Între timp, modificările aduse pensiilor de serviciu ale magistraților au trecut de controlul de constituționalitate. Curtea Constituțională a României a respins obiecțiile formulate, permițând intrarea în vigoare a noii formule de calcul și a calendarului de creștere a vârstei de pensionare.
Noua legislație aliniază treptat vârsta de pensionare a magistraților la cea din sistemul public și introduce un mod de calcul bazat pe media veniturilor dintr-o perioadă extinsă, nu exclusiv pe ultimul salariu.
Presiuni bugetare și argumente demografice
Autoritățile justifică reforma prin presiunile tot mai mari asupra bugetului public de pensii. Scăderea populației active și creșterea numărului de pensionari amplifică dezechilibrele financiare, iar în următorii ani este așteptat un val semnificativ de pensionări în sistemele speciale.
Executivul susține că ajustările sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului și pentru a reduce diferențele dintre pensiile speciale și cele contributive.
Luna martie se anunță decisivă pentru viitorul pensiilor de serviciu din România, iar pachetul legislativ pregătit ar putea marca una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani în acest domeniu.
