Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o nouă etapă a reformei pensiilor speciale, după modificările deja adoptate în cazul magistraților. Premierul a anunțat că, în luna martie, Executivul va prezenta un pachet legislativ care vizează extinderea schimbărilor și asupra altor categorii profesionale.
Cine ar putea fi afectat
Potrivit declarațiilor oficiale, reforma va avea în vedere în principal angajații din structurile de ordine publică, apărare și siguranță națională. Este vorba despre personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dar și din instituțiile din domeniul apărării.
Autoritățile susțin că actualele mecanisme care permit pensionarea la vârste cuprinse între 48 și 52 de ani trebuie revizuite, acolo unde specificul activității nu justifică o retragere atât de timpurie din sistem. În același timp, vor fi menținute regimuri speciale pentru posturile care presupun un grad ridicat de risc sau solicitare fizică intensă, cum ar fi personalul operativ implicat direct în intervenții sau misiuni speciale.
Premierul a precizat că proiectele de lege vor urmări două direcții principale: creșterea treptată a vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiilor, astfel încât acestea să fie mai apropiate de principiile sistemului public.
Perioade de tranziție și reguli graduale
Pentru a evita blocaje în instituțiile vizate, Guvernul intenționează să introducă perioade tranzitorii. Adaptarea la noile reguli ar urma să se facă treptat, inclusiv prin majorarea progresivă a vârstei de pensionare și recalcularea pensiilor după o formulă revizuită.
De asemenea, persoanele care îndeplinesc deja condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări ar putea beneficia de prevederile actuale, după modelul aplicat în reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Reforma magistraților, deja validată
Între timp, modificările privind pensiile magistraților au trecut de controlul de constituționalitate. Curtea Constituțională a României a respins obiecția formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că noile prevederi respectă cadrul constituțional.
Reforma introduce o creștere etapizată a vârstei de pensionare până la nivelul sistemului public, condiții mai stricte de vechime și o nouă formulă de calcul, bazată pe media veniturilor dintr-o perioadă mai lungă anterioară retragerii din activitate. Totodată, este limitat raportul dintre pensie și ultimul salariu net.
Argumentele Guvernului
Executivul motivează aceste măsuri prin necesitatea echilibrării bugetului pe termen lung, în contextul presiunilor demografice și al numărului ridicat de angajați care urmează să iasă la pensie în anii următori. Obiectivul declarat este reducerea diferențelor dintre contribuții și cheltuieli, precum și uniformizarea regulilor de pensionare între diferite categorii profesionale.
Pachetul legislativ anunțat pentru luna martie ar putea marca o nouă etapă importantă în reforma sistemului de pensii din România.
