Creșterea semnificativă a taxelor locale, inclusiv a impozitelor pe locuințe, a generat nemulțumiri și controverse în rândul românilor. În acest context, premierul Ilie Bolojan a oferit marți explicații detaliate, subliniind că măsurile adoptate nu sunt populare, dar sunt necesare pentru funcționarea corectă a administrațiilor locale și pentru respectarea angajamentelor asumate de România.
„Nu suntem aici ca să le spunem oamenilor ce le place să audă și apoi să ne batem joc de ei, nerespectând ce am promis”, a declarat premierul într-un interviu acordat TVR.
De ce au fost majorate taxele locale
Ilie Bolojan a explicat că decizia de creștere a impozitelor pe proprietate a venit în urma unor discuții cu administrațiile locale și a fost determinată de două motive majore.
În primul rând, impozitele pe proprietate reprezintă contribuția directă a fiecărui cetățean la dezvoltarea localității în care trăiește. Aceste fonduri susțin investițiile în infrastructură – drumuri, rețele de apă și canalizare, gaze, iluminat public și alte servicii esențiale.
Premierul a subliniat că, spre deosebire de alte state europene, România colectează foarte puțin din aceste impozite. În prezent, impozitul pe proprietate reprezintă aproximativ 0,55% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,85%. Diferența arată, spune Bolojan, că taxele au fost menținute artificial la un nivel scăzut timp de aproape 20 de ani, în timp ce nevoile de investiții au crescut constant.
„Sună mult, dar impactul real nu este atât de mare”
Premierul a recunoscut că majorarea, de aproximativ 70%, poate părea drastică la prima vedere. Totuși, el a explicat că, în termeni concreți, diferența resimțită de cetățeni nu este atât de mare.
„Dacă cineva plătea 30 de euro pe an, acum plătește 45–50 de euro. Nu este un aport uriaș, iar comparativ cu alte țări, nivelul rămâne în continuare scăzut”, a explicat Bolojan.
În opinia sa, amânarea acestor măsuri nu mai era posibilă, mai ales în contextul obligațiilor asumate de România pe plan european.
Ce se va întâmpla cu impozitele pe locuință
Ilie Bolojan a mai precizat că România și-a asumat, prin PNRR, ca până la 1 ianuarie 2027 să alinieze impozitele pe clădiri la valoarea reală de piață a acestora.
În prezent, baza de calcul este mult sub prețurile reale. De exemplu, în multe zone urbane, un metru pătrat este evaluat fiscal la aproximativ 500 de euro, în timp ce prețul real de vânzare depășește frecvent 1.000 de euro. Această discrepanță a dus, în timp, la pierderi importante pentru bugetele locale.
Pentru a corecta situația, Ministerul Finanțelor lucrează la dezvoltarea unui sistem informatic care va centraliza datele din tranzacțiile imobiliare. Notariatele și primăriile vor transmite prețurile reale de vânzare, iar acestea vor fi folosite pentru stabilirea unor valori corecte, diferențiate pe localități.
Mai puține credite, mai multă responsabilitate locală
Premierul a atras atenția că menținerea artificială a impozitelor la un nivel foarte scăzut a obligat multe administrații locale să recurgă la împrumuturi pentru a-și acoperi cheltuielile. În opinia sa, acest model este nesustenabil.
„Este anormal ca, în loc să avem bugete locale solide, să luăm credite și să permitem unor administrații să nu își facă datoria”, a declarat Bolojan, subliniind că o colectare corectă a impozitelor ar fi permis multor localități să aibă o infrastructură mult mai bună.
Un mesaj de asumare politică
Prin aceste declarații, Ilie Bolojan a transmis un mesaj clar: creșterea taxelor locale nu este o măsură populistă, ci una de responsabilitate fiscală. Chiar dacă este greu de acceptat pe termen scurt, premierul susține că ajustarea impozitelor este esențială pentru dezvoltarea comunităților locale și pentru stabilitatea financiară a statului român.
