Cele mai recente imagini care au atras atenția publicului vin din China. Viorica Dăncilă, fost prim-ministru al României, a publicat pe rețelele sociale o serie de fotografii în care apare interacționând cu un robot.
Momentul surprins face parte din vizita sa la ZhongGuanCun (Z-Park), hub-ul tehnologic al Beijingului, unde a fost însoțită de Laurențiu Dumitru, vicepreședintele Casei Româno-Chineze.
Cum a decurs întâlnirea cu robotul inteligent
În mesajul postat pe Facebook, Viorica Dăncilă a evidențiat rolul esențial al inovației, al spiritului antreprenorial și al colaborării internaționale, elemente pe care spune că le-a regăsit la Z-Park. Potrivit acesteia, astfel de modele pot inspira dezvoltarea ecosistemului tehnologic din România.
„Am avut plăcerea să vizitez ZhongGuanCun (Z-Park), centrul tehnologic al Beijingului, împreună cu vicepreședintele Casei Româno-Chineze, Laurențiu Dumitru. Inovația, spiritul antreprenorial și cooperarea internațională pe care le-am descoperit aici reprezintă o sursă valoroasă de inspirație pentru dezvoltarea ecosistemului tehnologic din România”, a scris aceasta.
Viorica Dăncilă ocupă în prezent funcția de președinte și director general al Casei Româno-Chineze, o asociație privată înființată în 1994, care își propune să îmbunătățească dialogul și cooperarea dintre România și China. Deși nu reprezintă oficial nici statul român, nici guvernul chinez, organizația este considerată un instrument de „soft diplomacy” al Chinei, fiind afiliată unei structuri aflate sub tutela Partidului Comunist Chinez – Asociația Poporului Chinez pentru Prietenia cu Țările Străine.
În septembrie, Dăncilă a efectuat o altă vizită în China, împreună cu Adrian Năstase, cu ocazia comemorării a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial. Vizita celor doi a fost intens criticată, inclusiv de ministra de Externe, Oana Țoiu, care a subliniat că „România nu este şi nu poate fi reprezentată de politicieni care se aşează onorați în poză lângă Putin”.
Marius Ghincea, cercetător la ETH Zurich, a explicat atunci contextul într-o notă socio-politică, menționând că nivelul influenței chineze în Europa Centrală și de Est a depins în principal de disponibilitatea elitelor politice locale. Atunci când liderii au dorit consolidarea relațiilor cu Beijingul, influența Chinei a crescut; în lipsa acestei deschideri, impactul a rămas redus. În concluzie, „totul ține de voința elitelor noastre, nu neapărat de strategiile chineze”.
