Înălțarea Sfintei Cruci 2025 – ce nu ai voie să faci în această zi sfântă și care sunt tradițiile păstrate din vechime
În fiecare an, pe 14 septembrie, credincioșii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare cu o însemnătate aparte, marcată în calendar cu cruce roșie. Este o zi de post aspru, dedicată cinstirii lemnului Sfintei Cruci, pe care Mântuitorul Iisus Hristos și-a dat viața pentru mântuirea lumii.
De-a lungul timpului, sărbătoarea a fost înconjurată nu doar de rânduieli bisericești, ci și de numeroase tradiții și obiceiuri populare, transmise din generație în generație.
Ce nu ai voie să faci de Ziua Crucii 2025
Credincioșii știu că ziua de 14 septembrie trebuie trăită cu evlavie, respect și smerenie. Tocmai de aceea, există câteva interdicții importante:
Nu se consumă alimente de dulce, întrucât este zi de post negru sau post aspru.
Nu este bine să te cerți sau să porți ură. Tradiția spune că cei care se învrăjbesc în această zi își atrag necazuri asupra sufletului și familiei.
Nu se cer bani și nu se pretind foloase de la cei pe care i-ai ajutat. Este o zi a dăruirii și a generozității, nu a intereselor materiale.
Nu se lucrează în gospodărie – se spune că cei care cos, spală sau muncesc în această zi se pot îmbolnăvi ori vor avea parte de pagube.
Nu se prelucrează lâna, nu se coase și nu se tricotează, fiind considerate activități nepotrivite pentru o zi atât de sfântă.
Pe scurt, Ziua Crucii este o zi de odihnă, rugăciune și post, în care munca și activitățile lumești sunt lăsate deoparte pentru a cinsti jertfa Mântuitorului.
Tradiții și obiceiuri populare
În credința populară, Înălțarea Sfintei Cruci este cunoscută și sub alte denumiri:
Cârstovul Viilor – pentru că marchează începutul culesului viilor și al toamnei. În multe sate de deal și de podgorie, în această zi se face prima degustare a strugurilor.
Ziua Șarpelui – se spune că, la 14 septembrie, șerpii încep să se retragă în pământ, unde vor ierna până la primăvară. În unele zone, există credința că șerpii se adună și produc o „piatră nestemată”, o mărgică magică, despre care se credea că are puteri vindecătoare.
Tot în această zi, oamenii strâng ierburi de leac precum mătrăguna, năvalnicul, boz sau micșunelele, pe care le duc la biserică pentru a fi atinse de cruce și sfințite. Ulterior, plantele sunt așezate la icoane sau folosite în ceaiuri și leacuri populare pentru vindecarea bolilor.
Busuiocul are și el un rol aparte. Este dus la biserică pentru a fi sfințit, apoi este pus la streșina casei pentru a alunga răul și necazurile. În Bucovina, oamenii agață busuiocul sfințit în pomii neroditori, în speranța că anul următor vor aduce roade bogate. O altă tradiție spune că fetele care își clătesc părul cu apă în care a fost pus busuioc sfințit vor avea un păr sănătos, frumos și rezistent.
Cinstirea Crucii în învățătura Bisericii
Părintele Teofil Părăian spunea că „suntem cinstitori ai Sfintei Cruci pentru că Biserica noastră este cinstitoare a Sfintei Cruci”. Crucea este privită ca altarul de jertfă pe care Hristos S-a adus pe Sine pentru mântuirea lumii, iar pentru creștini ea devine semn al biruinței și al vieții veșnice.
De aceea, Biserica îi cheamă pe credincioși ca, de Ziua Crucii, să lase deoparte grijile zilnice și să își îndrepte gândul către rugăciune, iertare și recunoștință.
Așadar, Ziua Crucii 2025 nu este doar o dată în calendar, ci un prilej de post, rugăciune și respect pentru tradițiile strămoșești. Este momentul în care oamenii își amintesc că Sfânta Cruce nu este doar simbolul jertfei, ci și al speranței și al puterii de a birui răul.
