Lăsatul secului de carne din anul 2026, marcat duminică, 15 februarie, reprezintă momentul care deschide oficial perioada de pregătire pentru Postul Paștelui, considerat cel mai lung și mai riguros post din calendarul ortodox. Această zi are o importanță deosebită atât din punct de vedere religios, cât și tradițional, fiind ultima ocazie în care credincioșii mai pot consuma carne înainte de intrarea într-o perioadă de curățire spirituală și trupească.
Totodată, Lăsatul secului marchează începutul unei etape intermediare, cunoscută sub numele de Săptămâna Albă, care ajută la tranziția treptată către postul propriu-zis.
Semnificația religioasă a Lăsatului secului de carne
În anul 2026, această zi coincide cu Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, un moment cu o puternică încărcătură spirituală în tradiția creștin-ortodoxă. Mesajul Evangheliei din această duminică îi îndeamnă pe credincioși la reflecție asupra faptelor lor, subliniind importanța milosteniei, a iubirii față de semeni și a pregătirii sufletești pentru întâlnirea cu Dumnezeu.
Expresia „Lăsatul secului” provine dintr-o formulare veche, care înseamnă renunțarea la alimentele bogate și la obiceiurile de zi cu zi, pentru a face loc unei perioade dedicate disciplinei, echilibrului și apropierii de valorile spirituale. Astfel, această zi nu reprezintă doar o schimbare alimentară, ci și un moment de conștientizare și pregătire interioară.
Pe 15 februarie 2026, credincioșii pot consuma pentru ultima dată carne și preparate din carne înainte de începerea perioadei de restricții alimentare specifice postului.
Săptămâna Albă – perioada de adaptare înainte de Postul Mare
După Lăsatul secului de carne urmează Săptămâna Albă, o etapă de tranziție în care carnea este exclusă complet din alimentație, însă sunt permise produsele lactate, brânza, ouăle și, în anumite zile, peștele, conform rânduielilor bisericești. Această perioadă are rolul de a pregăti treptat organismul și sufletul pentru rigorile Postului Paștelui.
Postul Mare începe oficial pe 23 februarie 2026, după Lăsatul secului de brânză, care va avea loc pe 22 februarie, și se încheie pe 11 aprilie, în ajunul Paștelui. Această perioadă, care durează aproape șapte săptămâni, este dedicată rugăciunii, pocăinței, spovedaniei și reflecției spirituale.
Postul, mai mult decât o schimbare alimentară
Biserica subliniază că postul nu înseamnă doar abținerea de la anumite alimente, ci și o transformare interioară. Credincioșii sunt îndemnați să renunțe la gândurile negative, la conflicte și la excese, și să cultive răbdarea, iertarea și smerenia.
Este o perioadă în care accentul cade pe curățirea sufletului, pe apropierea de Dumnezeu și pe îmbunătățirea relațiilor cu cei din jur. Postul devine, astfel, un exercițiu de autocontrol și o oportunitate de reînnoire spirituală.
Tradiții și obiceiuri păstrate din generație în generație
În satele românești, Lăsatul secului era un moment cu o puternică valoare comunitară și familială. Familiile se adunau la masă pentru a împărți ultima masă „de dulce”, iar atmosfera era una specială, încărcată de simbolism.
Un obicei important era acela al iertării reciproce. La finalul zilei, oamenii își cereau iertare unii altora, spunând: „Iartă-mă și Dumnezeu să te ierte.” Acest gest era considerat esențial pentru a intra în post cu sufletul împăcat și fără resentimente.
În unele zone, această zi era văzută și ca un moment potrivit pentru reconciliere, pentru întărirea relațiilor și pentru stabilirea armoniei în familie și comunitate.
Începutul unei perioade de reflecție și reînnoire
Lăsatul secului de carne din 2026 marchează trecerea către una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin. Este un moment de oprire, de introspecție și de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii Domnului.
Pentru credincioși, această zi simbolizează nu doar renunțarea la anumite alimente, ci începutul unui proces de curățire sufletească, de apropiere de credință și de regăsire a echilibrului interior. Este un nou început, marcat de speranță, credință și dorința de transformare spirituală.
