Meteorologii de la Accuweather anticipează o lună ianuarie 2026 cum România nu a mai cunoscut în ultimele decenii. Prognozele pe termen lung sugerează o iarnă atipică, cu abateri majore de la tiparul tradițional al sezonului rece, în special în sudul țării. Bucureștiul ar putea traversa întregul interval fără nici măcar un episod de ninsoare – un scenariu care, până recent, părea aproape imposibil.
În ultimii ani, iernile românești au devenit din ce în ce mai neregulate, marcate de contraste termice bruște și de perioade tot mai lungi fără zăpadă. Totuși, o lună ianuarie complet lipsită de precipitații solide în Capitală ar reprezenta o raritate absolută, greu de găsit în arhivele meteorologice moderne.
Cum ar urma să fie vremea în București
Specialiștii estimează pentru Capitală o iarnă neobișnuit de blândă, dominată de temperaturi pozitive în timpul zilei și valori doar ușor negative pe timpul nopții. Intervalul termic prognozat pentru luna ianuarie 2026 variază între -1°C și 6°C, semnificativ peste mediile climatologice specifice acestei perioade. În mod normal, ianuarie este cea mai rece lună a anului, caracterizată de ger, ninsori abundente și un strat de zăpadă persistă adesea săptămâni întregi.
În schimb, începutul anului 2026 se conturează ca o perioadă ce amintește mai degrabă de finalul toamnei sau de debutul primăverii. Precipitațiile estimate vor fi aproape exclusiv sub formă de ploaie, alternând cu zile înnorate și doar ocazional cu perioade însorite. Absența totală a ninsorilor în prognoza extinsă constituie un fenomen aproape fără precedent în București și subliniază încă o dată schimbările meteorologice accelerate din ultimii ani.
Posibile efecte ale unei ierni fără zăpadă
Un astfel de regim climatic are implicații multiple. Pe de o parte, lipsa ninsorii diminuează riscurile asociate blocajelor rutiere, accidentelor cauzate de polei și cheltuielilor publice considerabile pentru deszăpezire. Pe de altă parte însă, absența stratului de zăpadă poate afecta negativ rezervele naturale de apă, poate reduce umiditatea solului și poate avea impact asupra culturilor agricole, care depind de aportul de apă generat de topirea zăpezii.
Fenomenul, dacă se confirmă, ar putea reprezenta unul dintre cele mai clare semnale ale schimbărilor climatice care modifică deja tiparele iernilor din România.
Sursa foto: Accuweather
