Ministerul Muncii a făcut public proiectul noii Legi a salarizării unitare, document care promite să schimbe modul în care sunt calculate și acordate veniturile angajaților plătiți din fonduri publice. Reforma, despre care se vorbește de ani buni, intră astfel într-o nouă etapă, iar autoritățile susțin că obiectivul principal este eliminarea inechităților existente în prezent între diferite categorii de bugetari.
Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a prezentat proiectul drept unul dintre cele mai importante demersuri administrative din ultimii ani. Potrivit acestuia, există acum premisele politice necesare pentru adoptarea reformei, după ce principalele formațiuni au ajuns la un consens privind principiile de bază ale noii legi.
Niciun salariu nu va fi diminuat
Una dintre cele mai importante informații transmise de Ministerul Muncii este că niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri mai mici după aplicarea noii legi. Autoritățile dau asigurări că reforma nu urmărește tăieri, ci o reașezare a grilelor salariale astfel încât diferențele dintre funcții similare să fie reduse.
Dragoș Pîslaru a explicat că actualul sistem conține numeroase dezechilibre acumulate în ultimii ani, în special după modificările succesive aduse Legii salarizării din 2017. În prezent există situații în care persoane care ocupă funcții identice și au atribuții asemănătoare sunt remunerate diferit, în funcție de instituția în care lucrează sau de sporurile acordate de-a lungul timpului.
Noua lege își propune să elimine aceste discrepanțe și să introducă reguli mai clare și mai transparente pentru întreg sistemul public.
Buget limitat pentru reforma salarială
Ministrul Muncii a atras atenția că reforma trebuie implementată în limitele resurselor financiare disponibile. În prezent, cheltuielile cu personalul din sectorul public depășesc 166 de miliarde de lei anual, iar estimările pentru anul viitor indică un plafon de aproximativ 174 de miliarde de lei.
Diferența de aproape 8 miliarde de lei reprezintă marja financiară în interiorul căreia Guvernul intenționează să opereze modificările salariale. Din acest motiv, aplicarea noilor grile va fi realizată etapizat și în strânsă legătură cu posibilitățile bugetare ale statului.
Executivul susține că orice măsură trebuie să fie sustenabilă pe termen lung și să nu genereze dezechilibre economice majore.
Salariu de referință pentru întreg sistemul
Printre cele mai importante modificări propuse se află introducerea unui salariu de referință cuprins între 4.100 și 4.300 de lei, element care va sta la baza noilor calcule salariale.
Autoritățile consideră că această măsură va contribui la uniformizarea sistemului și la crearea unor criterii mai clare pentru stabilirea remunerațiilor în administrația publică.
În plus, noua lege va încerca să ofere mai multă predictibilitate angajaților, astfel încât evoluția profesională și salarială să poată fi anticipată mai ușor.
Accent pe performanță și responsabilitate
Reforma pregătită de Ministerul Muncii urmărește și introducerea unor mecanisme mai stricte privind evaluarea performanței. Potrivit ministrului, sistemul actual nu oferă suficiente instrumente pentru diferențierea angajaților în funcție de rezultatele obținute.
Astfel, bonusurile, stimulentele și alte forme de recompensare ar putea fi acordate după criterii mai clare și mai transparente. Scopul este creșterea eficienței în administrație și încurajarea performanței profesionale.
Statul vrea să atragă tineri în administrație
Un alt obiectiv important al reformei este modernizarea aparatului administrativ și atragerea unei noi generații de specialiști. Oficialii susțin că media de vârstă din multe instituții publice depășește în prezent 40 de ani, iar interesul tinerilor pentru carierele din administrație este în scădere.
Prin noile reguli de salarizare și printr-un sistem mai predictibil de promovare, Guvernul speră să transforme sectorul public într-o opțiune mai atractivă pentru absolvenți și profesioniștii aflați la început de carieră.
În perioada următoare, proiectul va intra în dezbatere publică și va fi analizat de partenerii sociali, urmând ca forma finală a legii să fie trimisă Parlamentului pentru adoptare. Dacă va primi undă verde, reforma ar putea reprezenta cea mai amplă modificare a sistemului de salarizare din sectorul public din ultimul deceniu.
