Brânza este un ingredient de bază în multe bucătării europene, fiind nelipsită de pe platourile cu aperitive, din preparatele tradiționale sau din combinațiile rafinate cu vin. Europa se mândrește cu unele dintre cele mai apreciate brânzeturi din lume, iar țări precum Franța, Elveția, Olanda sau Danemarca au transformat acest produs într-un adevărat simbol gastronomic.
Cu toate acestea, există o mare parte a lumii unde brânza nu ocupă aproape deloc un loc important în alimentația zilnică. China este unul dintre cele mai clare exemple, iar motivul nu ține de preferințe culinare sau de respingerea gustului, ci de istorie, agricultură și evoluția societății.
O explicație veche de mii de ani
Creatoarea de conținut Clara Chen a explicat, într-un videoclip devenit viral, de ce brânza nu face parte din dieta tradițională chineză. Potrivit acesteia, cauza principală este legată de modul în care China s-a dezvoltat ca civilizație.
„China a fost o societate agricolă timp de mii de ani. În cele mai populate regiuni, aproape tot terenul era folosit pentru cultivare, pentru a hrăni o populație foarte mare”, explică Clara Chen.
Spre deosebire de Europa, unde pășunile au permis dezvoltarea extensivă a creșterii animalelor pentru lapte, în China terenurile fertile erau extrem de prețioase și dedicate aproape exclusiv agriculturii.
Animalele, folosite pentru muncă, nu pentru lapte
Un alt motiv esențial este rolul vitelor în societatea tradițională chineză. Animalele erau folosite în principal pentru muncile agricole, precum aratul, nu pentru producția de lapte.
„Puținele vite existente erau extrem de valoroase ca forță de muncă. Creșterea animalelor pentru lapte nu a fost niciodată o prioritate”, mai spune Clara Chen.
Astfel, lipsa laptelui a dus implicit și la absența produselor lactate procesate, precum brânza.
O dietă bazată pe cereale și legume
Dieta tradițională chineză s-a construit în jurul alimentelor ușor de cultivat și eficiente din punct de vedere nutritiv: cereale (orez, grâu), legume, leguminoase și cantități moderate de carne. Produsele lactate nu au avut un loc în acest echilibru alimentar.
De fapt, laptele de vacă a început să fie consumat pe scară mai largă în China abia în ultimele două decenii, în urma unor campanii care îl promovau ca sursă importantă de calciu, mai ales pentru copii.
De ce brânza nu a prins, totuși, la fel ca laptele
Chiar dacă laptele a câștigat popularitate relativ recent, brânza a rămas un produs marginal. În marile orașe, ea este cunoscută mai ales în rândul tinerilor, însă apare aproape exclusiv în preparate occidentale precum pizza, hamburgerii sau pastele.
„Brânza naturală nu are o piață sau o recunoaștere prea mare în China”, explică Clara Chen. Cu alte cuvinte, brânza este percepută ca un ingredient străin, asociat culturii occidentale, nu ca un aliment de sine stătător.
Nu e o regulă, ci o moștenire culturală
Absența brânzei din bucătăria tradițională chineză nu are legătură cu interdicții sau reguli stricte, ci cu o moștenire culturală formată în mii de ani. Obiceiurile alimentare se transmit din generație în generație, iar ceea ce nu a fost prezent istoric este mai greu de integrat în viața de zi cu zi.
Concluzie
Faptul că chinezii nu mănâncă brânză nu ține de gusturi sau de respingerea produsului, ci de contextul istoric și agricol al Chinei. O societate construită în jurul agriculturii intensive, fără tradiție în creșterea animalelor pentru lapte, nu avea cum să dezvolte o cultură a brânzeturilor. Astăzi, deși brânza este prezentă în China, ea rămâne mai degrabă o curiozitate occidentală decât un aliment esențial din bucătăria locală.
