O dispută publică intensă a izbucnit după ce Nicușor Dan a decis să publice, în cursul nopții, înregistrarea convorbirii dintre pilotul român al aeronavei militare Spartan și controlorul de trafic aerian din Zürich. Gestul a venit ca reacție directă la acuzațiile apărute în spațiul public potrivit cărora escortarea avionului prezidențial deasupra Elveției nu ar fi avut nicio semnificație specială, ci ar fi reprezentat o simplă misiune de rutină.
Președintele afirmă că publicarea înregistrării a fost necesară pentru a combate ceea ce el numește „un nivel inadmisibil de dezinformare” și pentru a apăra imaginea României pe plan internațional.
Dan a publicat înregistrarea convorbirii dintre pilotul român și controlorul de trafic din Zürich
Potrivit șefului statului, escortarea aeronavei românești de două avioane F-18 ale Forțelor Aeriene Elvețiene a avut o semnificație simbolică clară: un gest de recunoștință față de România pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana.
„Puteți asculta înregistrarea convorbirii dintre pilotul român al aeronavei Spartan și controlorul de trafic din Zürich, în care este comunicată decizia de escortare a aeronavei românești. Acest gest a reprezentat un semn de recunoștință pentru sprijinul acordat de statul român”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.
În fragmentul audio făcut public se aude cum pilotului român i se comunică explicit:
„Mai târziu veți fi interceptați de Forțele Aeriene Elvețiene pentru a vă mulțumi pentru eforturile voastre în Crans-Montana.”
Președintele a subliniat că a respectat întotdeauna jurnalismul critic, dar consideră inacceptabil ca șeful statului să fie acuzat de minciună într-o chestiune ce ține de relațiile diplomatice.
„A-l acuza pe Președintele României de minciună în legătură cu un gest simbolic de respect al unui alt stat reprezintă un atac la adresa imaginii și credibilității țării noastre”, a mai precizat Nicușor Dan.
Contextul zborului prezidențial
Nicușor Dan se afla în Franța, unde a participat la summitul aliaților Ucrainei, cunoscut sub numele de „Coaliția de Voință”. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, avionul prezidențial nu a putut reveni în România conform programului inițial, întoarcerea având loc abia miercuri seara, cu o aeronavă Spartan a Forțelor Aeriene Române.
Ulterior, Administrația Prezidențială a anunțat public că, pe durata survolului spațiului aerian elvețian, aeronava a fost escortată de avioane F-18, informație care a declanșat dezbaterea.
Care este versiunea jurnalistului Patrick André de Hillerin
Scandalul a fost amplificat după ce jurnalistul Patrick André de Hillerin a publicat un mesaj în care susține că escortarea nu a fost un gest special, ci o misiune de rutină a aviației elvețiene.
Acesta a citat un răspuns oficial primit de la Mathias Volken, purtător de cuvânt al Armatei Elvețiene, în care se explică faptul că Forțele Aeriene Elvețiene efectuează anual aproximativ 200 de așa-numite „live missions”.
„Este vorba despre verificări aleatorii pentru a confirma că datele din autorizația diplomatică corespund cu aeronava care survolează spațiul aerian: tip, înmatriculare, rută. După verificare, patrula se retrage”, a explicat purtătorul de cuvânt.
Pe baza acestui răspuns, jurnalistul a concluzionat că zborul prezidențial românesc nu ar fi beneficiat de un tratament special:
„Nimic deosebit, niciun gest excepțional de respect, ci doar o misiune de rutină, la fel ca alte aproximativ 200 pe an.”
Două interpretări, o miză diplomatică
Diferența majoră dintre cele două poziții ține de interpretarea contextului și a mesajului transmis pilotului român. În timp ce jurnalistul vorbește despre o procedură standard de securitate aeriană, președintele României susține că formularea explicită din convorbire indică un gest simbolic, cu valoare diplomatică.
Publicarea înregistrării audio a transformat subiectul dintr-o dispută jurnalistică într-o controversă de stat, în care se confruntă transparența instituțională, interpretarea informațiilor militare și sensibilitatea imaginii externe a României.
Rămâne de văzut dacă autoritățile elvețiene vor reveni cu clarificări suplimentare sau dacă disputa se va stinge, însă cazul a deschis o discuție amplă despre modul în care informațiile legate de securitate și diplomație sunt comunicate și interpretate în spațiul public românesc.
