Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a avut o reacție fermă după ce numele său a fost menționat în raportul Consiliului Superior al Magistraturii privind declarațiile considerate de instituție drept atacuri la adresa sistemului de justiție. Într-un mesaj public cu accente ironice, aceasta a transmis un „autodenunț”, susținând că singura sa „vină” este faptul că a criticat public existența pensiilor speciale.
„Mi se reproșează că am spus ceea ce cred”
Oana Gheorghiu afirmă că a ajuns în atenția CSM după ce a susținut în repetate rânduri necesitatea eliminării privilegiilor speciale acordate anumitor categorii de pensionari. Ea consideră că România nu își mai poate permite un sistem în care persoane din diferite domenii se pensionează la vârste foarte mici, beneficiind ulterior de venituri considerabil mai mari decât cele ale majorității cetățenilor.
În mesajul său, vicepremierul a declarat că nu își retrage opiniile și că va continua să susțină reforma sistemului de pensii speciale, indiferent de criticile primite.
Susține independența justiției, dar contestă privilegiile
Oana Gheorghiu a ținut să sublinieze că poziția sa nu reprezintă un atac la adresa magistraților și nici o contestare a independenței justiției. Dimpotrivă, ea spune că de-a lungul anilor a susținut constant necesitatea unei justiții independente și a unor salarii competitive pentru judecători și procurori.
Potrivit acesteia, magistrații care își exercită profesia cu integritate și rezistă presiunilor politice sau financiare merită să fie remunerați pe măsura responsabilității pe care o au. Totuși, consideră că pensionarea la 48 sau 50 de ani și acordarea unor pensii foarte mari nu reprezintă o garanție a independenței justiției.
„Privilegiile îndepărtează instituțiile de cetățeni”
Vicepremierul susține că astfel de beneficii speciale nu contribuie la consolidarea încrederii publice în sistemul judiciar. În opinia sa, dimpotrivă, ele creează o ruptură între instituțiile statului și cetățenii pe care acestea ar trebui să îi servească.
Oana Gheorghiu consideră că menținerea unor privilegii pentru anumite categorii profesionale riscă să alimenteze nemulțumirile sociale și să afecteze percepția publică asupra echității și corectitudinii sistemului.
Critici la adresa conducerii CSM
În același mesaj, vicepremierul a pus sub semnul întrebării și modul în care a fost elaborat raportul Consiliului Superior al Magistraturii. Ea a invocat apariția unor opinii din interiorul sistemului judiciar potrivit cărora nu toți magistrații ar fi fost consultați înainte de adoptarea documentului.
Deși a precizat că regretă dacă anumite declarații ale sale au fost interpretate ca fiind ofensatoare de către unii magistrați, Gheorghiu consideră că reacția conducerii CSM ridică semne de întrebare și nu reprezintă cea mai potrivită abordare într-un stat democratic.
„Nicio instituție nu trebuie să fie mai presus de critică”
Unul dintre mesajele centrale ale intervenției sale a fost acela că orice instituție publică trebuie să accepte dezbaterea și critica venite din partea societății.
Vicepremierul a insistat că libertatea cetățenilor de a pune sub semnul întrebării deciziile și privilegiile instituțiilor reprezintă un element fundamental al democrației și că acest principiu trebuie să se aplice inclusiv sistemului judiciar.
Poziția CSM privind tema prescripției
În paralel cu această controversă, Secția pentru Procurori a CSM a transmis că efectele prescripției răspunderii penale nu pot fi analizate exclusiv prin statistici. Reprezentanții instituției au explicat că dezbaterile publice au fost generate în principal de dosare cu impact major, care au implicat persoane aflate în funcții importante sau oameni de afaceri cercetați în cauze cu prejudicii semnificative.
Totodată, procurorii au precizat că problema prescripției nu poate fi atribuită exclusiv sistemului judiciar, subliniind că Parlamentul avea obligația de a modifica dispozițiile legale declarate neconstituționale.
Un subiect care continuă să divizeze opinia publică
Reacția Oanei Gheorghiu reaprinde dezbaterea privind pensiile speciale, un subiect care a generat controverse în ultimii ani. Pentru susținătorii reformei, eliminarea privilegiilor reprezintă o condiție esențială pentru restabilirea echității sociale. De cealaltă parte, reprezentanții sistemului judiciar susțin că anumite garanții financiare sunt necesare pentru protejarea independenței magistraților.
Discuția rămâne deschisă, iar schimbul de replici dintre reprezentanții puterii executive și Consiliul Superior al Magistraturii arată că tema reformei pensiilor speciale continuă să fie una dintre cele mai sensibile din spațiul public românesc.
