Autoritățile române au anunțat intensificarea măsurilor de securitate la frontiera cu Ucraina, pe fondul războiului din regiune și al incidentelor repetate în care drone rusești au ajuns în proximitatea sau chiar în spațiul aerian al României. Ministerul Apărării Naționale a confirmat că dispozitivul militar este în curs de consolidare, atât din punct de vedere al efectivelor, cât și al tehnicii folosite, cu scopul principal de a proteja populația civilă.
Dispozitiv militar extins în zonele sensibile
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat public că Armata Română a primit ordin să își adapteze poziționarea în funcție de analizele strategice care indică un risc crescut în anumite zone de la graniță.
„Mărim dispozitivul din zonă – și ca personal, și ca tehnică. Mutăm forțele existente acolo unde analiza strategică arată că riscul este mai mare. Punem sisteme în poziție de tragere din care să fie acoperite zonele locuite”, a declarat ministrul.
Oficialul a subliniat diferența majoră dintre o dronă care cade într-o zonă nelocuită, precum stufărișul Deltei, și una care ar putea ajunge în interiorul unui sat sau oraș. Obiectivul Armatei este reducerea la minimum a riscului pentru civili, chiar dacă eliminarea completă a acestuia nu este posibilă.
„Nu putem garanta riscul zero”
Radu Miruță a vorbit deschis despre limitele oricărui sistem de apărare, precizând că securitatea funcționează pe baza probabilităților și a capacităților tehnice disponibile.
„Cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Nu poate nimeni garanta că un astfel de incident nu se va produce. Lucrăm cu probabilități”, a explicat ministrul într-o intervenție la Digi24.
De ce unele drone nu apar pe radar
Un subiect intens discutat în spațiul public este motivul pentru care anumite drone care intră în apropierea României nu sunt detectate imediat. Ministrul Apărării a clarificat această problemă, subliniind că situația nu este una specifică doar României.
„Există drone fabricate din materiale precum spuma sau cartonul, care nu au suprafață de reflexie radar. Unda radar este absorbită și nu se mai întoarce. Asta le face extrem de greu de detectat”, a explicat acesta.
Un alt factor important este relieful variat al României. În zonele montane sau fragmentate, detectarea obiectelor zburătoare la altitudini joase este mult mai dificilă, spre deosebire de zonele plane sau maritime.
Diferențe majore între Marea Neagră și granița terestră
Ministrul a oferit un exemplu clar: în zona Marea Neagră și în apropierea Insula Șerpilor, obiectele zburătoare sunt vizibile mult mai ușor pe radar.
„Pe mare vedem absolut tot. În zona Insulei Șerpilor sunt detectate toate dronele care se îndreaptă spre Ucraina. Pe uscat, relieful face diferența – la anumite înălțimi, obiectele pot deveni slab vizibile sau chiar invizibile”, a precizat oficialul.
Avioane de vânătoare și sisteme de la sol, activate constant
Radu Miruță a mai dezvăluit că primește alerte aeriene de mai multe ori pe noapte, iar în funcție de nivelul de risc, sunt luate decizii rapide.
În unele cazuri, sunt ridicate avioane de vânătoare F-16, în altele sunt activate sistemele antiaeriene de la sol, care au rolul de a descuraja sau neutraliza amenințările.
„Dacă Armata Română nu și-ar face treaba, ați vedea zilnic știri despre drone. Faptul că nu apar atât de des arată că aceste măsuri funcționează”, a mai spus ministrul.
Mesajul autorităților
Autoritățile transmit că situația este monitorizată permanent și că România își adaptează constant apărarea la realitățile conflictului din regiune. Deși riscul nu poate fi eliminat complet, eforturile Armatei Române sunt concentrate pe prevenție, reacție rapidă și protejarea populației civile.
Contextul regional rămâne tensionat, iar măsurile anunțate arată că România tratează cu maximă seriozitate securitatea națională și siguranța cetățenilor săi.
