Rugăciunea specifică zilei de joi este considerată una cu puteri deosebite, menită să aducă liniște sufletească și claritate în gânduri. Ea alungă neliniștea, întărește credința și oferă speranța unor vremuri mai bune. Rugăciunea de joi, citită după Rugăciunile Începătoare, este dedicată iertării păcatelor.
Rugăciunea pentru ziua de joi
Se citește în fața unei lumânări aprinse:
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, Care în această zi ai luat Cina cea de Taină cu ucenicii Tăi și, cu mare smerenie, le-ai spălat picioarele, inclusiv celui care Te-a vândut. Apoi, luând pâine și vin în mâinile Tale Sfinte și binecuvântându-le cu puterea Ta dumnezeiască, le-ai prefăcut în Însuși Trupul și Sângele Tău, împărtășindu-i și spunând: «Luați, mâncați și beți, acestea sunt Trupul și Sângele Meu, spre iertarea păcatelor voastre.»
Tu, Cel care tot într-o zi de joi Te-ai înălțat la cer și ai șezut de-a dreapta Tatălui, ca Fiul Său preaiubit, Te rog ca, prin rugăciunile ucenicilor Tăi, să ne ierți păcatele tuturor – ale celor vii și ale celor adormiți.
Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinți ca să-mi plâng greșelile. Harul Tău curățitor, care a spălat picioarele ucenicilor, să curețe și inima și sufletul meu, pentru ca, astfel, cu vrednicie, curăție și smerenie, să mă pot împărtăși cu Sfintele Tale Taine, acum și în ceasul morții mele. În clipa despărțirii mele de trup, ajută-mă ca sufletul meu să se înalțe la Tine fără teamă, fără întrebări și fără piedici, trecând nestingherit prin văzduh și intrând în slava Ta cerească. Întărește-mă, Doamne, să Te slăvesc în veci și să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt. Amin.”
Tradiții și superstiții legate de ziua de joi
În credințele populare se spune că cei născuți într-o zi de joi sunt norocoși, mai ales în plan sentimental. O altă superstiție afirmă că joia este o zi potrivită pentru tuns sau pentru spălatul părului.
În calendarul popular existau și „joile oprite”, perioade în care țăranii evitau să lucreze. Se credea că, respectând aceste zile, își protejau ogoarele de fenomenele naturii, motiv pentru care nu ieșeau deloc la muncă.
