Cu mai bine de o lună înainte să se stingă, medicul pneumolog Flavia Groșan posta pe rețelele de socializare ultimele ei gânduri. Mesaje încărcate de sinceritate, vulnerabilitate și, fără ca ea să știe, o puternică notă de rămas-bun. La scurt timp după ce le-a publicat, starea ei de sănătate s-a agravat brusc, iar medicul a fost găsit inconștient în locuință. A urmat o lună întreagă petrecută în comă, pe patul de spital, iar în dimineața zilei de 19 noiembrie, Flavia Groșan s-a stins pentru totdeauna.
Ultimele ei postări, scrise în 12 octombrie, au devenit acum tulburătoare mărturii ale unei lupte medicale dificile, dar și ale felului ei direct și autentic de a vorbi despre viață.
„Încă sunt departe de recuperare.” Mesajul medical care a anunțat drama ce urma
În primul mesaj, publicat pe pagina „PneumoMed”, Flavia Groșan le spunea urmăritorilor săi că trece printr-o pneumonie de care nu reușește să se vindece, în ciuda tratamentelor începute. Ca pneumolog, încerca să se ajute singură, dar recunoștea cu sinceritate cât de dificilă era recuperarea.
„Încă sunt departe de recuperarea pneumoniei de care vă povesteam. Eu, ca pneumolog, încerc. Dar dumneavoastră nu o să puteți fără un medic în apropiere. Zilele astea mi-am dat seama la ce riscuri m-am supus în tratamentul COVID-ului. Important este că cei mai mulți dintre noi trăim. Imensă satisfacție. Deși unii încă îmi caută morții… Cu drag, aceeași Flavia”, scria ea.
Mesajul arată cât de conștientă era de riscurile meseriei sale și cât de mult o apăsau controversele și presiunile la care fusese supusă în timpul pandemiei.
Ultimul mesaj, un îndemn la viață
În aceeași zi, pe contul ei personal, Flavia Groșan a lăsat un text scurt, dar extrem de profund. Un îndemn la libertate personală, la autenticitate și la curajul de a trăi fără teamă și fără regrete. Acesta avea să devină, fără voia ei, ultimul mesaj pe care îl transmitea public.
„Să nu regreți nimic. Să trăiești dincolo de monotonia lumii și superstițiile lor bolnăvicioase.”
Un gând simplu, dar puternic, care capătă acum o încărcătură cu atât mai emoționantă, știind că doar câteva zile mai târziu medicul avea să intre în comă, fără să își mai recape atenția vreodată.
