Premierul Ilie Bolojan a avut prima reacție după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, în legătură cu modul în care a fost stabilit bugetul de stat.
Acțiunea a fost depusă la Curtea de Apel București și vizează modificările aduse bugetului în Parlament, după ce proiectul inițial a fost propus de Executiv.
„Guvernul nu a stabilit forma finală a bugetului”
Ilie Bolojan a explicat că, indiferent de verdictul instanței, acesta nu va putea fi pus în practică, deoarece forma finală a bugetului nu aparține Guvernului, ci Parlamentului, care a intervenit prin amendamente.
Premierul a subliniat că Executivul a înaintat un proiect de buget, însă acesta a fost ulterior modificat în Legislativ, motiv pentru care responsabilitatea nu mai poate fi atribuită exclusiv Guvernului.
De asemenea, el a atras atenția că astfel de acțiuni ar trebui analizate cu mai multă atenție, având în vedere faptul că deciziile Parlamentului pot schimba în mod esențial forma inițială a proiectelor.
Problema fondurilor și a obligațiilor restante
Bolojan a precizat că situația bugetară este influențată și de lipsa resurselor financiare, dar și de obligațiile acumulate în timp, inclusiv sume datorate magistraților.
În acest context, premierul a vorbit despre necesitatea unor soluții de echilibrare, inclusiv eșalonarea plăților, mai ales în condițiile în care bugetul trebuie să facă față unor presiuni mari.
El a mai menționat că modificările aduse de Parlament, inclusiv cele propuse de PSD, au contribuit la actuala situație, diminuând responsabilitatea directă a Guvernului.
Reacția președintelui Nicușor Dan
La rândul său, președintele Nicușor Dan a declarat că nu este normal ca statul să acumuleze datorii față de diferite categorii sau companii.
Acesta a explicat că problemele actuale sunt rezultatul unor decizii luate în trecut, iar consecințele sunt suportate de actualii decidenți. În opinia sa, lipsa unor corecții la timp a dus la acumularea unor datorii semnificative.
Totodată, șeful statului a subliniat că Înalta Curte nu a făcut altceva decât să își exercite un drept legal atunci când a decis să dea în judecată Guvernul.
Contextul conflictului
Situația apare pe fondul unor obligații financiare importante ale statului, estimate la aproximativ 10 miliarde de lei, reprezentând sume datorate magistraților. O parte dintre aceste plăți au fost reduse sau amânate prin decizii politice recente, ceea ce a contribuit la declanșarea acțiunii în instanță.
În paralel, Guvernul a susținut și un pachet social destinat pensionarilor și persoanelor vulnerabile, ceea ce a pus presiune suplimentară asupra bugetului.
