Guvernul condus de Ilie Bolojan a luat o decizie cu impact major asupra sistemului de apărare și ordine publică din România: majorarea vârstei de pensionare pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, precum și din structurile Serviciul Român de Informații și Serviciul de Protecție și Pază. Măsura este gândită ca o alternativă la reducerile de salarii sau la diminuarea numărului de angajați.
Decizia, asumată în coaliția de guvernare
Anunțul a fost făcut luni, 12 ianuarie, de ministrul Apărării, Radu Miruță, într-o intervenție la Antena 3. Acesta a explicat că hotărârea a fost luată în cadrul coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, ca parte a unui compromis bugetar necesar pentru anul 2026.
Potrivit ministrului, alternativa ar fi fost una mult mai dureroasă pentru angajați: tăierea cu 10% a fondului de salarii sau reducerea efectivelor din instituțiile de forță ale statului.
„Lucrăm la un proiect de lege, împreună cu Ministerul de Interne, pentru creșterea vârstei de pensionare. Acesta este compromisul acceptat de coaliție ca să nu tăiem din salarii și să nu reducem numărul de angajați. Dar trebuie să contribuim și noi la acest efort”, a declarat Radu Miruță.
Cât ar putea crește vârsta de pensionare
În prezent, vârsta medie de pensionare în aceste structuri este de aproximativ 48 de ani, una dintre cele mai scăzute din sistemul public. Guvernul analizează mai multe scenarii, fără a avansa încă o cifră clară.
„Se fac simulări: cam cât trebuie să crești vârsta de pensionare ca să reduci cheltuielile cu 10%? Poate nu până la 65 de ani, poate până la 60, poate la 55. Cert este că acum este 48”, a mai explicat ministrul Apărării.
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor ca proiectul de lege să fie finalizat până la sfârșitul săptămânii viitoare, pentru a putea fi discutat și adoptat rapid în Guvern.
De ce a fost aleasă această soluție
Executivul susține că măsura este necesară pentru stabilitatea bugetară, în contextul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice. Creșterea vârstei de pensionare ar permite menținerea personalului experimentat în sistem, reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale și evitarea unor decizii impopulare precum concedierile sau diminuările salariale.
Decizia îi vizează inclusiv pe angajații din SRI și SPP, domenii considerate sensibile, unde fluctuația de personal ar putea afecta funcționarea instituțiilor.
Context mai larg: disputa privind pensiile speciale
Hotărârea vine într-un context tensionat, în care Guvernul Bolojan încearcă să reformeze mai multe categorii de pensii speciale. La finalul anului trecut, Executivul a decis ca magistrații să se poată pensiona la 65 de ani, nu la 48, însă primul proiect a fost respins de Curtea Constituțională a României.
Un al doilea proiect a fost depus, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, însă acesta este în continuare blocat, CCR amânând de mai multe ori pronunțarea unui verdict.
Ce urmează
Dacă proiectul va fi adoptat, mii de angajați din structurile de apărare și ordine publică vor fi obligați să rămână mai mult timp în activitate. Guvernul susține însă că aceasta este cea mai echilibrată soluție pentru a proteja atât veniturile angajaților, cât și funcționarea instituțiilor-cheie ale statului, într-o perioadă de presiuni economice și bugetare fără precedent.
