În spatele zâmbetului cald și al carierei impresionante construite pe scena muzicii populare se ascunde o poveste de viață marcată de suferință și lipsuri. Niculina Stoican a vorbit cu sinceritate despre una dintre cele mai dureroase experiențe ale copilăriei sale: relația inexistentă cu tatăl biologic și sacrificiile făcute de mama sa, Angelica Stoican, pentru a o crește singură.
Invitată în emisiunea „Online Story by Cornelia Ionescu”, artista a făcut mărturisiri emoționante despre copilăria trăită fără figura paternă și despre lupta pe care mama ei a dus-o într-o perioadă în care prejudecățile sociale cântăreau enorm.
Și-a văzut tatăl de doar două ori în viață
Niculina Stoican a povestit că l-a întâlnit pe tatăl ei biologic doar de două ori. Deși era conștientă de existența lui, între cei doi nu a existat niciodată o conversație, iar amintirile pe care le păstrează sunt doar câteva imagini de la distanță.
Artista spune că încă din copilărie i se repeta faptul că trebuie să se descurce singură, pentru că nu avea un tată alături.
„L-am văzut pe tata de două ori în viața mea. Știam, că mi se repeta: tu nu ai tată, trebuie să ai grijă. Era o apostrofare”, a mărturisit interpreta.
Sacrificiul făcut de Angelica Stoican
Povestea Niculinei Stoican este, în egală măsură, și povestea mamei sale. Angelica Stoican a ales să își păstreze copilul într-o perioadă în care o femeie aflată într-o astfel de situație era adesea judecată de societate.
Decizia nu a fost deloc ușoară, mai ales că nici familia nu a susținut-o la început. Cu toate acestea, artista a mers înainte, asumându-și toate greutățile și crescându-și singură fiica.
„Mama a trebuit să sacrifice tot, toată liniștea ei, tot ce trăia ca domnișoară. În vremurile acelea nu exista libertatea de acum. Erai stigmatizat”, a povestit Niculina Stoican.
Interpreta spune că mama ei nu i-a vorbit niciodată cu ură despre tatăl biologic. Din contră, a învățat-o să îl respecte și să nu îl judece, indiferent de circumstanțe.
„Ea mi-a spus mereu că este tatăl meu și că nu am dreptul să-mi judec părinții. Mi-a explicat mai târziu că a fost marea ei iubire și că și-a dorit un copil din acea iubire. Nu i-a reproșat niciodată nimic.”
Cinci ani de procese pentru recunoașterea paternității
Una dintre cele mai dificile perioade prin care au trecut mama și fiica a fost procesul pentru recunoașterea paternității. Niculina Stoican a dezvăluit că demersurile în instanță au durat nu mai puțin de cinci ani.
Potrivit artistei, tatăl său era profesor de limba română și director de școală, având o poziție importantă în comunitate, ceea ce a făcut ca situația să fie și mai complicată.
„S-au judecat cinci ani ca el să mă recunoască. El avea o anumită poziție, avea influență și cred că s-a lăsat condus de context. Îl înțeleg. După testul ADN, mama mi-a povestit că el ținea legătura cu ea și întreba despre mine”, a explicat interpreta.
Prima întâlnire a avut loc la vârsta de 20 de ani
Momentul în care și-a văzut tatăl pentru prima dată a rămas întipărit în memoria artistei. Avea aproximativ 20 de ani și l-a observat la o nuntă din sat. Nu au schimbat niciun cuvânt, însă imaginea lui i-a rămas vie.
„Îmi amintesc un bărbat frumos, cu niște ochi foarte pătrunzători și o atitudine impunătoare. Atât. Era la distanță, doar l-am privit”, a spus Niculina Stoican.
A ales iertarea în locul resentimentelor
Deși copilăria i-a fost marcată de această lipsă, artista spune că nu și-a condamnat niciodată tatăl. În timp, a învățat să privească lucrurile cu mai multă înțelegere și consideră că de la el a moștenit dragostea pentru limba română.
„Eu am moștenit de la el dragostea pentru Limba Română. Am terminat Bacalaureatul cu nota 10 la limba română. Era un profesor foarte bun, un om care iubea această disciplină”, a povestit artista.
Astăzi, Niculina Stoican spune că adevărata vindecare vine atunci când alegi să ierți și să te împaci cu trecutul.
„Eu am ajuns la a mă ierta pe mine pentru tot ce i-am reproșat”, a mărturisit interpreta, într-una dintre cele mai sincere confesiuni despre drama care i-a marcat întreaga copilărie.
