Pregătirea populației pentru situații de criză revine în centrul atenției. Șeful Armatei Române a vorbit despre necesitatea creșterii rezilienței naționale și despre programele prin care tinerii ar urma să poată beneficia de instruire militară de bază, pe bază de voluntariat.
Mesajul transmis nu vizează doar scenarii militare. Oficialul a explicat că populația trebuie să știe cum să reacționeze și în cazul unor situații precum cutremurele, incendiile sau alte crize majore.
Declarațiile au fost făcute la Sibiu, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, la care a participat și generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa.
Tinerii ar urma să poată beneficia de pregătire militară voluntară
Unul dintre principalele subiecte abordate a fost pregătirea militară a tinerilor.
Potrivit șefului Armatei Române, modificările aduse legislației privind pregătirea populației pentru apărare creează cadrul pentru dezvoltarea unor programe prin care tinerii să poată intra voluntar în sistem pentru o perioadă de instruire.
Nu este vorba, potrivit declarațiilor prezentate, despre introducerea unei obligații generale pentru tineri, ci despre programe bazate pe voluntariat.
„Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MApN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară”, a explicat oficialul.
Pentru început, planurile vizează pregătirea unui număr de aproximativ 1.000-2.000 de persoane.
Dimensiunea programului va depinde însă de resursele financiare disponibile și de capacitatea structurilor militare de a organiza instruirea.
Armata ar putea pregăti anual mii de persoane
Programul ar urma să fie extins treptat.
În anii următori ar putea fi organizate două sau chiar trei serii de pregătire în fiecare an, dacă infrastructura și bugetul vor permite acest lucru.
Capacitatea Armatei Române pentru asemenea programe ar putea ajunge, potrivit declarațiilor oficialului, la câteva mii de persoane anual.
„Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a precizat șeful Armatei.
Scopul este formarea unei baze mai largi de persoane care dețin cunoștințe militare elementare și care ar putea contribui la creșterea capacității de reacție a țării în cazul unei situații excepționale.
Mesaj despre pregătirea populației pentru crize
Oficialul a insistat asupra conceptului de „reziliență națională”, explicând că apărarea unei țări nu se limitează exclusiv la efectivele și dotările Armatei.
În această abordare intră și capacitatea populației de a reacționa organizat atunci când apare o situație majoră de urgență.
Cutremurele, incendiile și alte dezastre au fost oferite drept exemple de situații pentru care oamenii ar trebui să aibă măcar cunoștințe elementare privind modul de reacție.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, și aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe”, a declarat șeful Armatei Române.
„Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război”
Cea mai puternică afirmație făcută în cadrul conferinței a vizat însă un posibil scenariu militar.
Șeful Armatei a declarat că reziliența unei țări presupune inclusiv capacitatea societății de a funcționa și de a sprijini instituțiile statului într-o asemenea situație.
„Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război”, a afirmat acesta.
Declarația nu înseamnă că România se pregătește pentru intrarea iminentă într-un conflict și nici că populația civilă urmează să fie mobilizată automat. Mesajul se referă la pregătirea preventivă și la capacitatea statului și a societății de a reacționa în diferite scenarii de criză.
Armata și IGSU pregătesc programe comune
O parte dintre măsurile avute în vedere ar urma să fie dezvoltate împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Colaborarea este importantă deoarece pregătirea populației nu presupune exclusiv deprinderi militare.
Primul ajutor, comportamentul în timpul unui cutremur, reacția în cazul unui incendiu, evacuarea și modul de acțiune în situații excepționale sunt elemente care pot avea utilitate pentru populație indiferent de natura crizei.
„Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, a mai precizat oficialul.
Pregătirea militară anunțată este voluntară
În contextul unor asemenea declarații, diferența dintre pregătirea voluntară și o eventuală mobilizare obligatorie este esențială.
Programul prezentat de conducerea Armatei vizează atragerea tinerilor pe bază de voluntariat pentru instruire militară de bază.
Autoritățile urmăresc astfel să mărească numărul persoanelor care dețin cunoștințe elementare de pregătire militară și, în paralel, să dezvolte programe prin care populația să știe cum să reacționeze în cazul unor crize majore.
Mesajul transmis de la Sibiu este, așadar, unul despre pregătire preventivă și reziliență: România urmărește să aibă nu doar structuri militare capabile să răspundă unei situații dificile, ci și o populație mai bine informată și pregătită pentru scenarii care pot merge de la dezastre naturale până la situații grave de securitate.
