Cristian Tudor Popescu a comentat incidentul petrecut în județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată după răspândirea în mediul online a unor informații false potrivit cărora astfel de vehicule ar răpi copii. Gazetarul susține că fenomenul nu este unul nou și că zvonuri asemănătoare circulau în România cu mult înainte de apariția TikTok sau a inteligenței artificiale.
Într-o intervenție la B1 TV, CTP a vorbit despre mecanismul prin care informațiile neverificate ajung să fie considerate adevărate și a încercat să explice de ce, în opinia sa, persoanele implicate în incident au reacționat atât de violent.
Gazetarul consideră că problema depășește simpla existență a unui clip fals pe internet. În analiza sa, dorința unor persoane de a deveni vizibile și de a atrage atenția în mediul online poate amplifica efectele dezinformării.
CTP spune că asemenea zvonuri existau și înainte de rețelele sociale
Cristian Tudor Popescu a făcut o paralelă între informațiile false distribuite astăzi prin intermediul platformelor sociale și zvonurile care circulau în România în anii ’70 și ’80.
Pe vremea respectivă, amintește gazetarul, oamenii vorbeau despre „zvoneri și răspândaci”, iar informațiile neverificate circulau direct de la o persoană la alta.
În lipsa internetului, un simplu „se aude că…” putea fi suficient pentru ca o poveste neverificată să ajungă să fie percepută drept realitate de o parte dintre oameni.
CTP a amintit inclusiv un zvon din perioada comunistă potrivit căruia ar fi existat portocale infectate intenționat, dar și o versiune mai veche a poveștii despre așa-numita „ambulanță neagră”.
Legenda „salvării negre”, veche de zeci de ani
Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, mitul unui vehicul care ar răpi copii nu a apărut odată cu TikTok.
Gazetarul spune că își amintește asemenea povești încă din copilărie. În acea perioadă se vorbea despre o „salvare” care ar fi luat copii pentru ca aceștia să fie duși în străinătate.
Poveștile nu aveau dovezi, însă circulau suficient de mult încât să provoace teamă.
CTP a relatat chiar că, atunci când era copil, astfel de legende urbane ajunseseră să fie discutate între cei de vârsta sa, care încercau să găsească diverse metode prin care, în imaginația lor, s-ar fi putut proteja.
Pentru gazetar, asemănarea cu fenomenul actual este evidentă: s-a schimbat în primul rând viteza cu care zvonurile circulă și numărul oamenilor la care acestea pot ajunge.
CTP, despre clipul care a alimentat zvonurile
Gazetarul a criticat în termeni extrem de duri materialul distribuit în mediul online despre presupusa „ambulanță neagră”.
„Clipul la ambulanța neagră este pentru maimuțe antropoide”, a declarat Cristian Tudor Popescu.
El a atras atenția asupra faptului că materialul nu ar fi prezentat dovezi pentru acuzația potrivit căreia ambulanțele ar răpi copii.
Mai mult, CTP a remarcat că vehiculul prezentat drept „ambulanța neagră” nici măcar nu ar fi avut culoarea respectivă.
În opinia sa, asemenea materiale pot deveni periculoase atunci când afirmațiile făcute fără dovezi sunt acceptate automat drept adevăr.
De ce crede CTP că reacția violentă nu poate fi justificată prin dorința de a salva copii
Cristian Tudor Popescu a analizat și comportamentul persoanelor implicate în incident.
Gazetarul spune că, dacă oamenii ar fi crezut sincer că în interiorul ambulanței se aflau copii răpiți, o reacție logică ar fi fost să oprească vehiculul și să solicite verificarea interiorului.
În schimb, susține acesta, asupra ambulanței au fost aruncate obiecte, iar șoferul a ajuns să aibă nevoie de îngrijiri medicale.
CTP consideră că această contradicție este esențială.
Dacă ar fi existat copii în vehicul, aruncarea cu pietre sau lovirea ambulanței i-ar fi putut pune chiar pe aceștia în pericol.
Prin urmare, gazetarul respinge ideea că violența poate fi explicată exclusiv printr-o presupusă intenție de protejare a minorilor.
Explicația lui Cristian Tudor Popescu: dorința de a atrage atenția
CTP a mers mai departe cu analiza și a prezentat propria interpretare asupra motivelor care ar fi putut determina reacția persoanelor implicate.
În opinia sa, un rol important îl joacă dorința de vizibilitate și de validare publică, în special pe rețelele sociale.
„Oamenii ăștia vor să existe. Vor să fie băgați în seamă”, a afirmat gazetarul.
Potrivit interpretării sale, unele persoane pot ajunge să participe la acțiuni extreme tocmai pentru că ulterior pot publica imaginile pe internet și se pot prezenta drept „eroi” sau „salvatori”.
Aceasta este însă interpretarea personală a lui Cristian Tudor Popescu asupra motivațiilor celor implicați, nu o concluzie oficială a anchetei.
„Asta este ceva mai greu de învins decât clipurile AI”
Gazetarul consideră că eliminarea conținutului fals de pe internet reprezintă doar o parte a problemei.
Tehnologia poate fi folosită pentru identificarea unor materiale manipulate, platformele pot elimina anumite postări, iar autoritățile pot încerca să combată dezinformarea. Mult mai dificilă ar fi, în opinia sa, schimbarea comportamentului celor care caută notorietate prin acțiuni extreme.
CTP se întreabă cum poate fi combătută ceea ce el numește „setea de băgare în seamă”, considerând că aceasta poate transforma o informație falsă într-un declanșator pentru comportamente periculoase.
Dezinformarea online poate avea consecințe în lumea reală
Incidentul din Cluj readuce în discuție efectele pe care informațiile neverificate distribuite pe rețelele sociale le pot avea în afara mediului virtual.
O poveste fără dovezi poate circula rapid, poate alimenta frica și poate determina unele persoane să reacționeze înainte de a verifica dacă informația este reală.
Cristian Tudor Popescu subliniază tocmai această continuitate între vechile legende urbane și actualele valuri de dezinformare: zvonurile au existat dintotdeauna, însă platformele sociale le permit astăzi să ajungă într-un timp foarte scurt la un public uriaș.
În cazul incidentului din Cluj, gazetarul consideră că provocarea nu este doar combaterea informațiilor false, ci și diminuarea tentației unor oameni de a transforma asemenea zvonuri în acțiuni prin care încearcă să obțină atenție și notorietate.
