O nouă hotărâre adoptată de Guvernul României a stârnit controverse și semne de întrebare în rândul specialiștilor și al opiniei publice. Executivul condus de Ilie Bolojan a stabilit, printr-o actualizare legislativă publicată recent în Monitorul Oficial, nivelul minim al alocației zilnice de hrană pentru anumite categorii vulnerabile la 32 de lei pe zi.
Decizia vizează în mod direct copiii aflați în sistemul de protecție al statului și persoanele vârstnice instituționalizate în centrele publice de îngrijire, dar și alte categorii aflate în grija statului.
Ce prevede exact decizia Guvernului Bolojan
Conform documentului oficial, hotărârea modifică prevederi din Legea nr. 426/2020 și stabilește un prag unic minim al alocației de hrană pentru instituțiile sociale, aplicabil atât în sistemul public, cât și în cel privat de asistență socială.
Sunt incluse în această normă:
-
copiii din centrele rezidențiale publice;
-
copiii din casele de tip familial;
-
copiii și tinerii aflați sub măsuri de protecție specială;
-
mamele protejate în centrele maternale;
-
persoanele adulte cu dizabilități;
-
persoanele vârstnice aflate în azile și centre publice de îngrijire.
Potrivit informațiilor citate de Gândul, hotărârea intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial, respectiv după 16 ianuarie 2026.
Ce înseamnă, concret, 32 de lei pe zi pentru hrană
Raportată la necesitatea asigurării a trei mese zilnice, alocația stabilită de guvern se traduce prin aproximativ 10,66 lei per masă. În contextul actual, în care costurile alimentelor au crescut constant, iar un meniu al zilei depășește frecvent 40 de lei în multe zone ale țării, suma este considerată insuficientă de numeroși specialiști.
Experți în nutriție și asistență socială atrag atenția că, la acest nivel de finanțare, instituțiile riscă:
-
să reducă diversitatea alimentelor;
-
să opteze pentru produse de calitate inferioară;
-
să nu poată respecta standardele nutriționale recomandate, mai ales pentru copii și vârstnici.
Discrepanțe majore față de alte sisteme publice
Situația devine și mai controversată atunci când alocația de 32 de lei este comparată cu alte norme de hrană din instituțiile statului.
În sistemul medical
-
pacienții internați primesc 22 de lei pe zi;
-
bolnavii cronici pot ajunge la 33 de lei pe zi.
Chiar și în aceste cazuri, specialiștii consideră sumele sub nivelul necesar pentru o dietă echilibrată, adaptată nevoilor medicale.
În sistemul penitenciar
-
un deținut sănătos beneficiază de 8,01 lei pe zi;
-
un deținut bolnav primește 9,32 lei pe zi.
Diferențele dintre aceste sisteme scot în evidență o problemă structurală de finanțare a alimentației în instituțiile publice, în condițiile în care inflația alimentară a afectat puternic bugetele din ultimii ani.
Critici și semne de întrebare
Deși hotărârea stabilește un prag minim și nu unul maxim, criticii spun că multe instituții deja funcționează la limită și nu vor putea suplimenta sumele din bugete proprii. În lipsa unor fonduri adaptate realităților economice, există riscul ca exact categoriile cele mai vulnerabile – copiii și vârstnicii – să fie cele mai afectate.
În spațiul public se discută tot mai intens despre necesitatea:
-
revizuirii periodice a normelor de hrană;
-
corelării acestora cu inflația;
-
introducerii unor standarde diferențiate, în funcție de vârstă, stare de sănătate și nevoi nutriționale.
Concluzie
Decizia Guvernului Bolojan de a stabili o alocație zilnică de 32 de lei pentru hrană în instituțiile sociale deschide o dezbatere amplă despre modul în care statul își protejează cetățenii vulnerabili. Deși măsura oferă un cadru legal clar, rămâne întrebarea esențială: este această sumă suficientă pentru a asigura o alimentație decentă și sănătoasă, în contextul economic actual?
