Actualul ministru al Justiției, Radu Marinescu, se află în centrul unui scandal de proporții, după ce o investigație jurnalistică a ridicat suspiciuni grave privind teza sa de doctorat. Potrivit unei anchete publicate de PressOne, sub semnătura jurnalistei Emilia Șercan, lucrarea de doctorat susținută de Marinescu în 2009 ar conține numeroase fragmente copiate fără citare corespunzătoare.
Este vorba despre teza intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, elaborată la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului universitar dr. Ion Dogaru. Ancheta susține că o parte semnificativă din conținut ar fi preluată din alte lucrări de specialitate, fără respectarea regulilor academice.
Ce arată investigația: procente, pagini și surse invocate
Potrivit datelor prezentate de PressOne, aproximativ 57% din teză ar conține fragmente considerate plagiate – mai exact 140 de pagini din totalul de 247. Jurnalista Emilia Șercan afirmă că pasajele respective provin din mai multe volume fundamentale de drept procesual civil, unele dintre ele nefiind menționate deloc în bibliografie.
Cea mai consistentă sursă indicată este volumul „Înscrisurile. Mijloace de probă în procesul civil” (1998), semnat de Florea Măgureanu, din care ar fi fost preluate aproximativ 62 de pagini. Alte pasaje ar proveni din „Probele în procesul civil” (2006), de Maria Fodor, dar și dintr-o lucrare apărută în 1996 la Editura AnkaRom, semnată de Radu Dumitru și Dan Tudurache, volum care, potrivit investigației, nu apare în bibliografia tezei.
Ancheta susține că metoda folosită ar fi fost una clasică de copy–paste, cu pasaje ample, continue, uneori întinse pe zeci de pagini, fără ghilimele sau trimiteri clare la autorii originali.
Reacția ministrului Justiției: „Nu am plagiat”
La scurt timp după apariția articolului, Radu Marinescu a reacționat public, respingând categoric acuzațiile. Ministrul Justiției a calificat investigația drept „un articol defăimător și plin de contradicții”, sugerând că momentul apariției nu este întâmplător.
Într-un mesaj amplu publicat pe rețelele de socializare, Marinescu a afirmat că nu consideră că a plagiat și că teza sa a fost realizată „în conformitate cu normele academice ale vremii”, sub îndrumarea unui profesor reputat și evaluată de toate forurile competente.
„De ce acum? De ce eu?”, se întreabă ministrul, sugerând că acuzațiile apar într-un context sensibil, la doar câteva zile după declanșarea procedurilor de selecție pentru procurori, coordonate de Ministerul Justiției.
Parcursul profesional, invocat ca argument de apărare
În apărarea sa, Radu Marinescu face trimitere la întreaga sa carieră profesională. El subliniază că a absolvit Facultatea de Drept din Craiova ca șef de promoție și că a profesat timp de trei decenii ca avocat în cadrul Baroului Dolj, fără întreruperi.
De asemenea, afirmă că a fost ales în repetate rânduri în structurile de conducere ale profesiei și că a reprezentat Baroul Dolj inclusiv la nivel internațional, în cadrul Federației Barourilor Europene.
Evaluarea tezei și rolul CNATDCU
Ministrul susține că teza de doctorat a fost evaluată, la momentul susținerii, de profesorul coordonator, de comisia de doctorat și de CNATDCU, fără a fi semnalată vreo neregulă.
El precizează că standardele de etică și calitate științifică aplicabile în 2009 erau diferite de cele actuale și că lucrarea a respectat legislația în vigoare la acel moment. În plus, menționează că nu este profesor universitar titular, ci doar cadru didactic asociat.
Trimiterea la Curtea Constituțională
În mesajul său, Radu Marinescu invocă și o decizie a Curtea Constituțională a României, care ar stabili că standardele academice validate la momentul acordării titlului de doctor nu pot fi reexaminate retroactiv din punct de vedere juridic.
Potrivit ministrului, orice eventuală contestare trebuie făcută prin procedurile legale prevăzute, nu prin „alegații mediatice”, pe care le consideră exagerate sau chiar „bizare”.
Un scandal cu miză politică și academică
Acuzațiile de plagiat aduse unui ministru al Justiției reaprind o temă sensibilă în spațiul public românesc, unde mai mulți demnitari au fost, de-a lungul timpului, vizați de controverse similare. Cazul lui Radu Marinescu capătă însă o greutate aparte, având în vedere poziția sa și rolul Ministerului Justiției în garantarea respectării legii și a standardelor de integritate.
Rămâne de văzut dacă sesizările vor ajunge în fața instituțiilor competente și dacă teza va fi supusă unei evaluări oficiale. Până atunci, scandalul se joacă pe două planuri: cel mediatic și cel al credibilității publice, într-un moment delicat pentru scena politică și academică din România.
