În fiecare an, pe 20 iulie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Vechiului Testament. Pentru români, această zi are o semnificație aparte, îmbinând sărbătoarea religioasă cu numeroase tradiții și obiceiuri populare transmise din generație în generație.
Tot pe 20 iulie este marcată și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, Sfântul Ilie fiind considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Cine a fost Sfântul Ilie
Sfântul Ilie este cunoscut în tradiția creștină drept prorocul care a apărat credința în Dumnezeu într-o perioadă în care poporul se îndepărtase de valorile spirituale. Viața sa este asociată cu puterea rugăciunii, curajul și statornicia în credință, motiv pentru care este cinstit cu o mare evlavie de milioane de credincioși.
Mesajul acestei sărbători îi îndeamnă pe oameni la rugăciune, pocăință, iertare și apropiere de Dumnezeu, fiind considerată o zi potrivită pentru reculegere și întărire sufletească.
Cum este cinstit Sfântul Ilie în biserici
În toate lăcașurile de cult sunt oficiate slujbe speciale dedicate Sfântului Ilie, iar credincioșii participă la Sfânta Liturghie pentru a se ruga pentru sănătate, pace în familie, spor în gospodărie și ocrotire divină.
În numeroase localități din țară, în special acolo unde bisericile au hramul Sfântului Ilie, sunt organizate procesiuni religioase și pelerinaje care adună mii de oameni. Pentru cei care nu pot ajunge la biserică, există obiceiul de a aprinde o lumânare și de a rosti o rugăciune acasă, cerând binecuvântarea lui Dumnezeu asupra familiei.
Rugăciuni pentru ploaie și recolte bogate
Sărbătoarea are o importanță deosebită și pentru agricultori. În tradiția românească, Sfântul Ilie este invocat pentru ploi la vreme potrivită, recolte bogate și protecția culturilor împotriva grindinei și furtunilor.
În multe sate, odinioară, preoții mergeau împreună cu oamenii pe câmp pentru a binecuvânta ogoarele și livezile, rugându-se pentru un an roditor și pentru belșug în gospodării. În unele zone, acest obicei se păstrează și astăzi.
Pomenirea celor adormiți
În numeroase regiuni ale țării, ziua Sfântului Ilie este legată și de pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci, miere și alte alimente pe care le împart de pomană, însoțind acest gest de rugăciuni pentru sufletele celor adormiți.
Milostenia făcută în această zi este considerată un semn al iubirii și al respectului față de cei care nu mai sunt printre noi.
Ce spune tradiția că nu este bine să faci pe 20 iulie
Pe lângă rânduielile religioase, în jurul sărbătorii s-au păstrat și numeroase credințe populare, care fac parte din patrimoniul cultural românesc, fără a reprezenta învățătura oficială a Bisericii.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că merele din noua recoltă nu ar trebui consumate înainte de a fi binecuvântate la biserică. După sfințire, acestea sunt împărțite de pomană, iar apoi pot fi așezate pe masa familiei.
În credința populară, ziua Sfântului Ilie este petrecută în liniște, evitându-se certurile, conflictele și vorbele grele, deoarece acestea ar putea aduce neînțelegeri în familie.
Tot tradiția spune că nu este recomandat să fie tăiați copaci sau să fie începute lucrări considerate grele în gospodărie. De asemenea, tunetele și fulgerele sunt asociate simbolic cu trecerea Sfântului Ilie prin cer în carul său de foc.
Vremea din această zi era privită odinioară ca un semn pentru întregul an agricol. Ploaia era considerată vestitoare de recolte bogate, în timp ce o perioadă îndelungată fără precipitații era interpretată ca semnul unui an mai dificil pentru agricultură.
Indiferent de obiceiurile păstrate în diferite regiuni ale țării, ziua de 20 iulie rămâne, înainte de toate, un moment de rugăciune, recunoștință și apropiere de valorile credinței creștine.
